MateSim

Modelul de subiect pentru Evaluarea Națională 2027 la matematică

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2027, modelul oficial, varianta 1, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 16+6⋅216+6\cdot 2 este egal cu:

  1. 4444
  2. 2828
  3. 44
  4. 22
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
16+6⋅2=16+12=2816+6\cdot 2=16+12=285p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Știind că 66 kg de mere costă 1818 lei, 22 kg de mere de același fel costă:

  1. 1212 lei
  2. 99 lei
  3. 66 lei
  4. 33 lei
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
11 kg de mere costă 18:6=318:6=3 lei, deci 22 kg costă 2⋅3=62\cdot 3=6 lei5p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Soluția ecuației 2−x=82-x=8 este numărul întreg:

  1. −10-10
  2. −6-6
  3. 66
  4. 1010
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
2−x=8⇒x=2−8=−62-x=8\Rightarrow x=2-8=-65p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Cel mai mare element al mulțimii A={3,51; 3,5(1); 3,(51); 3,511}A=\{3{,}51;\ 3{,}5(1);\ 3{,}(51);\ 3{,}511\} este numărul:

  1. 3,513{,}51
  2. 3,5(1)3{,}5(1)
  3. 3,(51)3{,}(51)
  4. 3,5113{,}511
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
3,(51)=3,5151…3{,}(51)=3{,}5151\ldots, 3,5(1)=3,5111…3{,}5(1)=3{,}5111\ldots, deci 3,51<3,511<3,5(1)<3,(51)3{,}51<3{,}511<3{,}5(1)<3{,}(51)5p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Ioana, Sofia, Andrei și Dan, calculează media geometrică a numerelor a=105a=10\sqrt{5} și b=105b=\dfrac{10}{\sqrt{5}}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:IoanaSofiaAndreiDan105651050\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Ioana}&\text{Sofia}&\text{Andrei}&\text{Dan}\\\hline 10\sqrt{5}&6\sqrt{5}&10&50\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ioana
  2. Sofia
  3. Andrei
  4. Dan
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
mg=a⋅b=105⋅105=100=10m_g=\sqrt{a\cdot b}=\sqrt{10\sqrt{5}\cdot\dfrac{10}{\sqrt{5}}}=\sqrt{100}=10, rezultatul lui Andrei5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de cărți vândute într-o librărie în primele cinci luni ale anului 20262026.

Figura pentru Subiectul I, 6
Enunțul „Conform informațiilor din diagramă, numărul de cărți vândute în luna martie este egal cu un sfert din numărul de cărți vândute în luna februarie.” este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
În februarie s-au vândut 20002000 de cărți, iar în martie 500500, și 500=20004500=\dfrac{2000}{4}, deci enunțul este adevărat5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată, punctele MM, NN, PP, QQ și RR sunt coliniare, în această ordine, astfel încât MN=NP=PQ=QRMN=NP=PQ=QR. Simetricul punctului MM față de punctul PP este punctul:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. NN
  2. PP
  3. QQ
  4. RR
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
MP=MN+NP=2⋅MNMP=MN+NP=2\cdot MN și PR=PQ+QR=2⋅MNPR=PQ+QR=2\cdot MN, deci PP este mijlocul segmentului MRMR și simetricul lui MM față de PP este RR5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD. Punctele BB și CC sunt de o parte și de alta a dreptei DADA. Dreapta DADA este perpendiculară pe dreapta ACAC și măsura unghiului ADCADC este egală cu 35∘35^\circ. Măsura unghiului CABCAB este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 55∘55^\circ
  2. 90∘90^\circ
  3. 125∘125^\circ
  4. 145∘145^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AB∥CD⇒∢DAB=∢ADC=35∘AB\parallel CD\Rightarrow\sphericalangle DAB=\sphericalangle ADC=35^\circ (alterne interne), deci ∢CAB=∢CAD+∢DAB=90∘+35∘=125∘\sphericalangle CAB=\sphericalangle CAD+\sphericalangle DAB=90^\circ+35^\circ=125^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB=AC și BC=12BC=12 cm. Perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 3232 cm. Lungimea segmentului ABAB este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 88 cm
  2. 1010 cm
  3. 1212 cm
  4. 2020 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
2⋅AB+12=322\cdot AB+12=32, deci AB=10AB=10 cm5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AB=20AB=20 cm, AD=10AD=10 cm și ∢BAD=45∘\sphericalangle BAD=45^\circ. Aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 502 cm250\sqrt{2}\text{ cm}^2
  2. 100 cm2100\text{ cm}^2
  3. 1002 cm2100\sqrt{2}\text{ cm}^2
  4. 200 cm2200\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AABCD=AB⋅AD⋅sin⁡45∘=20⋅10⋅22=1002 cm2\mathcal{A}_{ABCD}=AB\cdot AD\cdot\sin 45^\circ=20\cdot 10\cdot\dfrac{\sqrt{2}}{2}=100\sqrt{2}\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO. Punctele AA, BB și CC sunt situate pe cerc, astfel încât arcele mici ABAB, BCBC și ACAC au măsuri egale. Măsura unghiului ABCABC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 30∘30^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 90∘90^\circ
  4. 120∘120^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Fiecare arc are 360∘3=120∘\dfrac{360^\circ}{3}=120^\circ, iar unghiul înscris ABCABC are măsura jumătate din arcul ACAC, adică 60∘60^\circ5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor ACAC și DD′DD' este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 90∘90^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 45∘45^\circ
  4. 30∘30^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
DD′⊥(ABC)DD'\perp(ABC) și AC⊂(ABC)AC\subset(ABC), deci DD′⊥ACDD'\perp AC și unghiul dreptelor este de 90∘90^\circ5p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Într-o cutie sunt pixuri. Dacă pixurile se împart în mod egal la 55 copii, în cutie rămân 44 pixuri. Dacă pixurile se împart în mod egal la 66 copii, în cutie rămân 55 pixuri.

a) · 2p

Este posibil ca în cutie să fie exact 2626 de pixuri? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Restul împărțirii lui 2626 la 55 este 11, deci dacă pixurile se împart în mod egal la 55 copii, în cutie va rămâne un pix1p
Cum 1≠41\ne 4, deducem că în cutie nu pot fi exact 2626 de pixuri1p

b) · 3p

Știind că numărul de pixuri din cutie este cuprins între 8080 și 100100, determină câte pixuri sunt în cutie.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x=5⋅a+4x=5\cdot a+4 și x=6⋅b+5x=6\cdot b+5, unde xx reprezintă numărul de pixuri din cutie1p
x+1=5(a+1)x+1=5(a+1) și x+1=6(b+1)x+1=6(b+1), deci x+1x+1 este un multiplu comun al numerelor 55 și 661p
Cel mai mic multiplu comun al numerelor 55 și 66 este 3030, deci (x+1) ⋮ 30(x+1)\,\vdots\,30 și, cum 80<x<100⇒x+1=90⇒x=8980<x<100\Rightarrow x+1=90\Rightarrow x=891p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(xx3−x−1x−1)⋅x2+2x+1xE(x)=\left(\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}\right)\cdot\dfrac{x^2+2x+1}{x}, unde xx este număr real, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 1.

a) · 2p

Arată că xx3−x−1x−1=x(1−x)(x+1)\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}=\dfrac{x}{(1-x)(x+1)}, pentru orice număr real xx, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 1.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
xx3−x−1x−1=xx(x2−1)−1x−1=1(x−1)(x+1)−x+1(x−1)(x+1)=\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}=\dfrac{x}{x\left(x^2-1\right)}-\dfrac{1}{x-1}=\dfrac{1}{(x-1)(x+1)}-\dfrac{x+1}{(x-1)(x+1)}=1p
=1−x−1(x−1)(x+1)=x(1−x)(x+1)=\dfrac{1-x-1}{(x-1)(x+1)}=\dfrac{x}{(1-x)(x+1)}, pentru orice număr real xx, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 11p

b) · 3p

Arată că A=E(2)⋅E(3)⋅E(4)⋅E(5)A=E(2)\cdot E(3)\cdot E(4)\cdot E(5) este număr natural.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=x(1−x)(x+1)⋅(x+1)2x=x+11−xE(x)=\dfrac{x}{(1-x)(x+1)}\cdot\dfrac{(x+1)^2}{x}=\dfrac{x+1}{1-x}, pentru orice număr real xx, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 11p
A=−31⋅(−42)⋅(−53)⋅(−64)A=-\dfrac{3}{1}\cdot\left(-\dfrac{4}{2}\right)\cdot\left(-\dfrac{5}{3}\right)\cdot\left(-\dfrac{6}{4}\right)1p
A=15A=15, care este număr natural1p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x−2f(x)=x-2.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că f(0)+f(2)=−2f(0)+f(2)=-2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(0)=−2f(0)=-21p
f(2)=0f(2)=0, deci f(0)+f(2)=−2f(0)+f(2)=-21p

b) · 3p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Știind că punctele AA, BB și C(2a,a−3)C(2a,a-3) sunt coliniare, unde aa este număr real, arată că AΔAOC=2⋅AΔAOB\mathcal{A}_{\Delta AOC}=2\cdot\mathcal{A}_{\Delta AOB}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(2,0)A(2,0) și B(0,−2)B(0,-2)1p
Punctele AA, BB și CC sunt coliniare, deci punctul CC aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff, de unde f(2a)=a−3⇒a=−1f(2a)=a-3\Rightarrow a=-1, deci C(−2,−4)C(-2,-4)1p
AΔAOB=OA⋅OB2=2\mathcal{A}_{\Delta AOB}=\dfrac{OA\cdot OB}{2}=2, AΔAOC=d(C,Ox)⋅OA2=4=2⋅AΔAOB\mathcal{A}_{\Delta AOC}=\dfrac{d(C,Ox)\cdot OA}{2}=4=2\cdot\mathcal{A}_{\Delta AOB}1p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=9AB=9 cm și BC=6BC=6 cm. Punctele MM, NN și PP sunt mijloacele laturilor CDCD, BCBC, respectiv ADAD. Dreapta AMAM intersectează dreapta CPCP în punctul GG.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Demonstrează că punctul GG aparține dreptei BDBD.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul ADCADC, AMAM și CPCP sunt mediane, deci punctul GG este centrul de greutate1p
{O}=AC∩BD\{O\}=AC\cap BD, OO mijlocul lui ACAC, de unde obținem că punctele DD, GG și OO sunt coliniare, deci punctul GG se află pe dreapta BDBD1p

b) · 3p

Demonstrează că lungimea segmentului GNGN este egală cu 37\sqrt{37} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
GQ⊥BCGQ\perp BC, Q∈BCQ\in BC, deci GQ∥DCGQ\parallel DC, ΔBGQ∼ΔBDC⇒BQBC=BGBD=GQDC\Delta BGQ\sim\Delta BDC\Rightarrow\dfrac{BQ}{BC}=\dfrac{BG}{BD}=\dfrac{GQ}{DC}1p
DGDO=23⇒DGBD=26=13\dfrac{DG}{DO}=\dfrac{2}{3}\Rightarrow\dfrac{DG}{BD}=\dfrac{2}{6}=\dfrac{1}{3}, de unde obținem GQ=6GQ=6 cm, BQ=4BQ=4 cm, deci NQ=1NQ=1 cm1p
În triunghiul NGQNGQ, dreptunghic în QQ, GN=GQ2+QN2=37GN=\sqrt{GQ^2+QN^2}=\sqrt{37} cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD, cu AB∥CDAB\parallel CD, CD=4CD=4 cm, AD=6AD=6 cm, iar punctul MM aparține segmentului ABAB, astfel încât dreapta DMDM să fie perpendiculară pe dreapta ADAD și AM=12AM=12 cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Determină măsura unghiului DABDAB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul DAMDAM, dreptunghic în DD, cos⁡(∢DAM)=ADAM=12\cos\left(\sphericalangle DAM\right)=\dfrac{AD}{AM}=\dfrac{1}{2}1p
∢DAM=60∘\sphericalangle DAM=60^\circ1p

b) · 3p

Determină lungimea segmentului BMBM, știind că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 5732 cm2\dfrac{57\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
DN⊥ABDN\perp AB, N∈ABN\in AB, deci în triunghiul dreptunghic ANDAND, sin⁡(∢NAD)=DNAD⇒DN=33\sin\left(\sphericalangle NAD\right)=\dfrac{DN}{AD}\Rightarrow DN=3\sqrt{3} cm1p
AABCD=(AB+CD)⋅DN2\mathcal{A}_{ABCD}=\dfrac{(AB+CD)\cdot DN}{2}, de unde obținem AB=15AB=15 cm1p
MB=AB−AM=3MB=AB-AM=3 cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD, cu AB=12AB=12 cm și măsura unghiului ADCADC egală cu 60∘60^\circ. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), VO=6VO=6 cm. Punctele MM, NN și PP sunt situate pe segmentele VAVA, VDVD, respectiv VOVO astfel încât VMVA=23\dfrac{VM}{VA}=\dfrac{2}{3}, DN=4DN=4 cm și PO=VP2PO=\dfrac{VP}{2}.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Arată că lungimea segmentului ODOD este egală cu 636\sqrt{3} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
ABCDABCD romb, AD=DCAD=DC, de unde obținem că triunghiul ADCADC este echilateral1p
DODO înălțime în triunghiul ADCADC, deci DO=63DO=6\sqrt{3} cm1p

b) · 3p

Determină distanța dintre planele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul VODVOD, dreptunghic în OO, VD=VO2+OD2=12VD=\sqrt{VO^2+OD^2}=12 cm și, cum DN=4DN=4 cm ⇒VNVD=23=VMVA\Rightarrow\dfrac{VN}{VD}=\dfrac{2}{3}=\dfrac{VM}{VA}, deci MN∥ADMN\parallel AD1p
VPVO=23=VMVA\dfrac{VP}{VO}=\dfrac{2}{3}=\dfrac{VM}{VA}, deci MP∥AOMP\parallel AO și, cum MN∩MP={M}MN\cap MP=\{M\}, AD∩AO={A}AD\cap AO=\{A\}, obținem (MNP)∥(ABC)(MNP)\parallel(ABC)1p
VO⊥(MNP)VO\perp(MNP) și, cum VO∩(MNP)={P}VO\cap(MNP)=\{P\}, obținem d((MNP),(ABC))=PO=VO3=2d\big((MNP),(ABC)\big)=PO=\dfrac{VO}{3}=2 cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →