MateSim

Evaluarea Națională 2026 la matematică, varianta 1

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2026, sesiunea din iunie, varianta 1, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 12−2⋅512-2\cdot 5 este egal cu:

  1. 5050
  2. 2222
  3. 22
  4. 00
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
2⋅5=102\cdot 5=10, deci 12−2⋅5=12−10=212-2\cdot 5=12-10=25p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Dintre cei 250250 de elevi participanți la un concurs, 40%40\% sunt băieți. Numărul băieților participanți la acest concurs este egal cu:

  1. 150150
  2. 125125
  3. 100100
  4. 9090
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
40100⋅250=100\dfrac{40}{100}\cdot 250=1005p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Suma dintre numărul 1010 și opusul numărului 1010 este egală cu:

  1. 10110\dfrac{101}{10}
  2. 1110\dfrac{11}{10}
  3. 11
  4. 00
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
Opusul numărului 1010 este −10-10, iar 10+(−10)=010+(-10)=05p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Transformând fracția zecimală 1,(2)1{,}(2) în fracție ordinară se obține:

  1. 1110\dfrac{11}{10}
  2. 65\dfrac{6}{5}
  3. 119\dfrac{11}{9}
  4. 43\dfrac{4}{3}
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
1,(2)=1+29=1191{,}(2)=1+\dfrac{2}{9}=\dfrac{11}{9}5p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Ioana, Andreea, Luca și Radu, determină numărul real xx din proporția 5−12=x5+1\dfrac{\sqrt{5}-1}{2}=\dfrac{x}{\sqrt{5}+1}. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:IoanaAndreeaLucaRadu1234\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Ioana}&\text{Andreea}&\text{Luca}&\text{Radu}\\\hline 1&2&3&4\\\hline\end{array}Răspunsul corect a fost obținut de către:

  1. Ioana
  2. Andreea
  3. Luca
  4. Radu
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
x=(5−1)(5+1)2=5−12=2x=\dfrac{\left(\sqrt{5}-1\right)\left(\sqrt{5}+1\right)}{2}=\dfrac{5-1}{2}=2: răspunsul corect l-a dat Andreea5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de mașini vândute de un comerciant în primele patru luni ale anului 20262026.

Figura pentru Subiectul I, 6
Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai puține mașini au fost vândute în luna martie.” este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
În martie au fost vândute 500500 de mașini, mai puține decât în oricare altă lună, deci afirmația este adevărată5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată, punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=1AB=1 cm și AD=6AD=6 cm. Punctul CC este mijlocul segmentului ADAD. Lungimea segmentului BCBC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 55 cm
  2. 33 cm
  3. 22 cm
  4. 11 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AC=AD2=3AC=\dfrac{AD}{2}=3 cm, deci BC=AC−AB=2BC=AC-AB=2 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD. Punctele EE, AA și CC sunt coliniare, în această ordine, iar punctele BB și DD sunt situate de o parte și de alta a dreptei ACAC. Măsura unghiului DCADCA este egală cu 80∘80^\circ. Măsura unghiului EABEAB este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 110∘110^\circ
  2. 100∘100^\circ
  3. 90∘90^\circ
  4. 80∘80^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
∢BAC=∢DCA=80∘\sphericalangle BAC=\sphericalangle DCA=80^\circ (alterne interne), deci ∢EAB=180∘−80∘=100∘\sphericalangle EAB=180^\circ-80^\circ=100^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC și punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC. Aria triunghiului DGCDGC este egală cu 15 cm215\text{ cm}^2. Aria triunghiului ABCABC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 30 cm230\text{ cm}^2
  2. 45 cm245\text{ cm}^2
  3. 60 cm260\text{ cm}^2
  4. 90 cm290\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
GD=AD3GD=\dfrac{AD}{3}, deci ADGC=13AADC=16AABC\mathcal{A}_{DGC}=\dfrac{1}{3}\mathcal{A}_{ADC}=\dfrac{1}{6}\mathcal{A}_{ABC} și AABC=6⋅15=90 cm2\mathcal{A}_{ABC}=6\cdot 15=90\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu diagonala BDBD perpendiculară pe latura BCBC și BD⋅BC=12 cm2BD\cdot BC=12\text{ cm}^2. Aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 6 cm26\text{ cm}^2
  2. 12 cm212\text{ cm}^2
  3. 18 cm218\text{ cm}^2
  4. 24 cm224\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
ABCD=BD⋅BC2=6 cm2\mathcal{A}_{BCD}=\dfrac{BD\cdot BC}{2}=6\text{ cm}^2, deci AABCD=2⋅6=12 cm2\mathcal{A}_{ABCD}=2\cdot 6=12\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA, BB, CC și DD sunt situate pe cerc, în această ordine, astfel încât ACAC este diametru și măsura unghiului BDCBDC este egală cu 40∘40^\circ. Măsura unghiului BCABCA este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 40∘40^\circ
  2. 50∘50^\circ
  3. 60∘60^\circ
  4. 80∘80^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
∢BAC=∢BDC=40∘\sphericalangle BAC=\sphericalangle BDC=40^\circ (subîntind același arc) și ∢ABC=90∘\sphericalangle ABC=90^\circ, deci ∢BCA=50∘\sphericalangle BCA=50^\circ5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, cu înălțimea VO=6VO=6 cm și AB=4AB=4 cm. Volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 32 cm332\text{ cm}^3
  2. 48 cm348\text{ cm}^3
  3. 72 cm372\text{ cm}^3
  4. 96 cm396\text{ cm}^3
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
V=AB2⋅VO3=16⋅63=32 cm3\mathcal{V}=\dfrac{AB^2\cdot VO}{3}=\dfrac{16\cdot 6}{3}=32\text{ cm}^35p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Mai mulți copii doresc să cumpere împreună o minge. Dacă fiecare copil contribuie cu câte 1818 lei, mai sunt necesari 3030 de lei.

a) · 2p

Este posibil ca mingea să coste 153153 de lei? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Prețul mingii este 18n+3018n+30, unde nn reprezintă numărul de copii1p
18n+30=153⇒n=1231818n+30=153\Rightarrow n=\dfrac{123}{18}, care nu este număr natural, deci nu este posibil ca mingea să coste 153153 de lei1p

b) · 3p

Dacă fiecare copil contribuie cu câte 2424 de lei, atunci sunt în plus 1212 lei. Determină cât costă mingea.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
18n+30=24n−1218n+30=24n-121p
6n=426n=42, de unde obținem n=7n=71p
Mingea costă 18⋅7+30=15618\cdot 7+30=156 de lei1p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=xx−3+1x−2+7−3x(x−2)(x−3)E(x)=\dfrac{x}{x-3}+\dfrac{1}{x-2}+\dfrac{7-3x}{(x-2)(x-3)}, unde xx este număr real, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 3.

a) · 2p

Arată că E(x)=x−2x−3E(x)=\dfrac{x-2}{x-3}, pentru orice număr real xx, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=x2−2x+x−3+7−3x(x−2)(x−3)=E(x)=\dfrac{x^2-2x+x-3+7-3x}{(x-2)(x-3)}=1p
=(x−2)2(x−2)(x−3)=x−2x−3=\dfrac{(x-2)^2}{(x-2)(x-3)}=\dfrac{x-2}{x-3}, pentru orice număr real xx, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 31p

b) · 3p

Arată că numărul A=(E(4))n+(E(4))n+3A=\left(E(4)\right)^n+\left(E(4)\right)^{n+3} este divizibil cu 1818, pentru orice număr natural nenul nn.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(4)=2E(4)=21p
A=2n+2n+3=2n(1+23)=2n⋅9A=2^n+2^{n+3}=2^n\left(1+2^3\right)=2^n\cdot 91p
Cum nn este număr natural nenul, 2n2^n se divide cu 22, deci numărul A=2n⋅9A=2^n\cdot 9 este divizibil cu 18181p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=3x−6f(x)=3x-6.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că f(1)+f(3)=0f(1)+f(3)=0.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(1)=−3f(1)=-31p
f(3)=3f(3)=3, deci f(1)+f(3)=−3+3=0f(1)+f(3)=-3+3=01p

b) · 3p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Calculează lungimea segmentului OMOM, știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(2,0)A(2,0) și B(0,−6)B(0,-6)1p
Triunghiul AOBAOB este dreptunghic în OO, deci AB=210AB=2\sqrt{10}1p
Cum MM este mijlocul segmentului ABAB, obținem OM=AB2=10OM=\dfrac{AB}{2}=\sqrt{10}1p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și raza de 66 cm. Punctele AA, BB, CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt perpendiculare. Punctul MM este mijlocul coardei ABAB și OM=3OM=3 cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Arată că AM=33AM=3\sqrt{3} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
OMOM este mediană în triunghiul isoscel AOBAOB, deci OMOM este înălțime ⇒OM⊥AB\Rightarrow OM\perp AB1p
AM=OA2−OM2=36−9=33AM=\sqrt{OA^2-OM^2}=\sqrt{36-9}=3\sqrt{3} cm1p

b) · 3p

Demonstrează că AC2+BD2=144 cm2AC^2+BD^2=144\text{ cm}^2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Fie BEBE diametru; atunci ∢BAE=∢BDE=90∘\sphericalangle BAE=\sphericalangle BDE=90^\circ1p
AE⊥ABAE\perp AB și, cum CD⊥ABCD\perp AB, obținem AE∥CDAE\parallel CD, deci arcele ACAC și DEDE sunt congruente ⇒AC=DE\Rightarrow AC=DE1p
În triunghiul BDEBDE, dreptunghic în DD, DE2+BD2=BE2DE^2+BD^2=BE^2, deci AC2+BD2=122=144 cm2AC^2+BD^2=12^2=144\text{ cm}^21p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AB=10AB=10 cm și AD=8AD=8 cm. Punctele MM, NN și TT sunt mijloacele segmentelor BCBC, CDCD, respectiv ABAB, iar QQ este punctul de intersecție a dreptelor BNBN și AMAM.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Calculează perimetrul patrulaterului ATNDATND.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
DN∥ATDN\parallel AT, DN=AT=5DN=AT=5 cm ⇒ATND\Rightarrow ATND este paralelogram1p
PATND=2⋅AT+2⋅AD=2⋅5+2⋅8=26P_{ATND}=2\cdot AT+2\cdot AD=2\cdot 5+2\cdot 8=26 cm1p

b) · 3p

Calculează valoarea raportului AQQM\dfrac{AQ}{QM}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
STST este linie mijlocie în triunghiul ABM⇒ST=2ABM\Rightarrow ST=2 cm, deci SN=6SN=6 cm, unde {S}=AM∩NT\{S\}=AM\cap NT1p
SN∥BM⇒△QNS∼△QBM⇒QSQM=SNMB=32⇒SMQM=52SN\parallel BM\Rightarrow\triangle QNS\sim\triangle QBM\Rightarrow\dfrac{QS}{QM}=\dfrac{SN}{MB}=\dfrac{3}{2}\Rightarrow\dfrac{SM}{QM}=\dfrac{5}{2}1p
Cum AM=2⋅SM⇒AMQM=5AM=2\cdot SM\Rightarrow\dfrac{AM}{QM}=5, de unde obținem AQQM=4\dfrac{AQ}{QM}=41p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu baza pătratul ABCDABCD, AB=4AB=4 cm și AA′=42AA'=4\sqrt{2} cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Calculează aria laterală a prismei ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Aℓ=4⋅AB⋅AA′=4⋅4⋅42=\mathcal{A}_\ell=4\cdot AB\cdot AA'=4\cdot 4\cdot 4\sqrt{2}=1p
=642 cm2=64\sqrt{2}\text{ cm}^21p

b) · 3p

Arată că distanța de la punctul A′A' la planul (C′BD)(C'BD) este egală cu 8105\dfrac{8\sqrt{10}}{5} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
BD⊥ACBD\perp AC, BD⊥AA′BD\perp AA' și, cum AC∩AA′={A}AC\cap AA'=\{A\}, obținem BD⊥(AA′C)BD\perp(AA'C)1p
A′P⊥C′OA'P\perp C'O, P∈C′OP\in C'O, unde {O}=AC∩BD\{O\}=AC\cap BD, A′P⊂(AA′C)⇒A′P⊥BDA'P\subset(AA'C)\Rightarrow A'P\perp BD și, cum C′O∩BD={O}⇒A′P⊥(C′BD)C'O\cap BD=\{O\}\Rightarrow A'P\perp(C'BD)1p
AA′OC′=A′P⋅C′O2\mathcal{A}_{A'OC'}=\dfrac{A'P\cdot C'O}{2} și, cum AA′OC′=16 cm2\mathcal{A}_{A'OC'}=16\text{ cm}^2 și C′O=210C'O=2\sqrt{10} cm, obținem A′P=8105A'P=\dfrac{8\sqrt{10}}{5} cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →