MateSim

Simularea Evaluării Naționale 2026 la matematică, varianta 2

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2026, simularea națională, varianta 2, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 39−9:339-9:3 este egal cu:

  1. 1010
  2. 1212
  3. 3636
  4. 9090
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
39−3=3639-3=365p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Cinci caiete de același fel costă 5050 de lei. Prețul unui astfel de caiet este egal cu:

  1. 11 leu
  2. 55 lei
  3. 1010 lei
  4. 5050 de lei
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
50:5=1050:5=10 lei5p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Cel mai mare număr natural din intervalul (−1,6)(-1,6) este egal cu:

  1. 66
  2. 55
  3. 00
  4. −1-1
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
66 nu aparține intervalului deschis, deci cel mai mare este 555p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Fracția subunitară din mulțimea {52,1516,1615,5}\left\{\dfrac{5}{2},\dfrac{15}{16},\dfrac{16}{15},5\right\} este:

  1. 52\dfrac{5}{2}
  2. 1516\dfrac{15}{16}
  3. 1615\dfrac{16}{15}
  4. 55
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Fracția subunitară are numărătorul mai mic decât numitorul: 1516\dfrac{15}{16}5p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Ana, Mihaela, Paul și Tudor, au calculat suma numerelor a=3+22a=3+2\sqrt{2} și b=3−8b=3-\sqrt{8}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:AnaMihaelaPaulTudor17651\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Ana}&\text{Mihaela}&\text{Paul}&\text{Tudor}\\\hline 17&6&5&1\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ana
  2. Mihaela
  3. Paul
  4. Tudor
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
8=22\sqrt{8}=2\sqrt{2}, deci a+b=3+22+3−22=6a+b=3+2\sqrt{2}+3-2\sqrt{2}=6: rezultatul corect l-a obținut Mihaela5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

După o scumpire cu 10%10\%, un obiect costă 110110 lei. Ana afirmă: „Prețul inițial al acestui obiect este de 100100 de lei.”. Afirmația Anei este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
100+10100⋅100=110100+\dfrac{10}{100}\cdot 100=110 lei, deci afirmația este adevărată5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată, punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=20AB=20 cm, lungimea segmentului BCBC este jumătate din lungimea segmentului ABAB, iar punctul DD este simetricul punctului BB față de punctul CC. Lungimea segmentului ADAD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 4040 cm
  2. 3535 cm
  3. 3030 cm
  4. 1010 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
BC=CD=10BC=CD=10 cm, deci AD=20+10+10=40AD=20+10+10=40 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD, cu punctele AA și DD de o parte și de alta a dreptei BCBC. Măsura unghiului BCDBCD este egală cu 45∘45^\circ. Măsura unghiului ABCABC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 45∘45^\circ
  2. 75∘75^\circ
  3. 135∘135^\circ
  4. 145∘145^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
Unghiurile ABCABC și BCDBCD sunt alterne interne, deci ∢ABC=45∘\sphericalangle ABC=45^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB=AC. Punctul EE aparține laturii BCBC, astfel încât AE=CEAE=CE și măsura unghiului BEABEA este egală cu 78∘78^\circ. Măsura unghiului CABCAB este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 39∘39^\circ
  2. 78∘78^\circ
  3. 102∘102^\circ
  4. 141∘141^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
∢BEA\sphericalangle BEA este unghi exterior triunghiului isoscel AECAEC, deci ∢ACE=39∘=∢ABC\sphericalangle ACE=39^\circ=\sphericalangle ABC și ∢CAB=180∘−78∘=102∘\sphericalangle CAB=180^\circ-78^\circ=102^\circ5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AD⊥ABAD\perp AB, AB∥CDAB\parallel CD, AB=8AB=8 cm, CD=4CD=4 cm și AD=43AD=4\sqrt{3} cm. Aria trapezului ABCDABCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 40 cm240\text{ cm}^2
  2. 243 cm224\sqrt{3}\text{ cm}^2
  3. 32 cm232\text{ cm}^2
  4. 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
A=(8+4)⋅432=243 cm2\mathcal{A}=\dfrac{(8+4)\cdot 4\sqrt{3}}{2}=24\sqrt{3}\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru ABAB. Punctele CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt paralele și măsura unghiului BOCBOC este egală cu 60∘60^\circ. Măsura unghiului ADCADC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 30∘30^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 110∘110^\circ
  4. 120∘120^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
Arcul ADAD are 60∘60^\circ, deci ∢DAB=60∘\sphericalangle DAB=60^\circ și, cum AB∥CDAB\parallel CD, ∢ADC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle ADC=180^\circ-60^\circ=120^\circ5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDEFGHABCDEFGH. Măsura unghiului dreptelor BFBF și CDCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 30∘30^\circ
  2. 45∘45^\circ
  3. 60∘60^\circ
  4. 90∘90^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
CD∥ABCD\parallel AB și BF⊥ABBF\perp AB, deci unghiul dreptelor BFBF și CDCD are 90∘90^\circ5p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Silvia a scris pe o foaie un număr natural pe care, dacă îl împarte la 55, obține restul 22, iar dacă îl împarte la 66 obține restul 33.

a) · 2p

Este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 158158? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
158=5⋅31+3158=5\cdot 31+31p
Cum 3≠23\ne 2, deducem că nu este posibil ca numărul scris de Silvia să fie 1581581p

b) · 3p

Silvia a scris pe foaie cel mai mic număr natural care îndeplinește condițiile din enunț. Determină acest număr.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
n=5a+2n=5a+2 și n=6b+3n=6b+3, unde nn reprezintă numărul pe care l-a scris Silvia1p
n+3=5a+5=5(a+1)n+3=5a+5=5(a+1) și n+3=6b+6=6(b+1)n+3=6b+6=6(b+1), deci n+3n+3 este un multiplu comun al numerelor 55 și 661p
Cum nn este cel mai mic număr natural care îndeplinește condițiile din enunț, obținem că n+3=30n+3=30, deci n=27n=271p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(x−4x−2−2−xx−4−2):1x−2E(x)=\left(\dfrac{x-4}{x-2}-\dfrac{2-x}{x-4}-2\right):\dfrac{1}{x-2}, unde xx este număr real, x≠2x\ne 2 și x≠4x\ne 4.

a) · 2p

Arată că x2−6x+8=(x−2)(x−4)x^2-6x+8=(x-2)(x-4), pentru orice număr real xx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x2−6x+8=x2−2x−4x+8=x^2-6x+8=x^2-2x-4x+8=1p
=x(x−2)−4(x−2)=(x−2)(x−4)=x(x-2)-4(x-2)=(x-2)(x-4), pentru orice număr real xx1p

b) · 3p

Determină suma soluțiilor ecuației x+412=E(x)\dfrac{x+4}{12}=E(x), unde xx este număr real, x≠2x\ne 2 și x≠4x\ne 4.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=((x−4)2(x−2)(x−4)+(x−2)2(x−2)(x−4)−2(x−2)(x−4)(x−2)(x−4))⋅(x−2)=E(x)=\left(\dfrac{(x-4)^2}{(x-2)(x-4)}+\dfrac{(x-2)^2}{(x-2)(x-4)}-\dfrac{2(x-2)(x-4)}{(x-2)(x-4)}\right)\cdot(x-2)=1p
=4(x−2)(x−4)⋅(x−2)=4x−4=\dfrac{4}{(x-2)(x-4)}\cdot(x-2)=\dfrac{4}{x-4}, pentru orice număr real xx, x≠2x\ne 2 și x≠4x\ne 41p
4x−4=x+412\dfrac{4}{x-4}=\dfrac{x+4}{12}, de unde obținem x2=64x^2=64, deci x=−8x=-8 sau x=8x=8, care convin, deci suma soluțiilor ecuației este egală cu 001p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2,0) și B(6,3)B(6,3).

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că AB=5AB=5.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Punctul C(6,0)C(6,0) este proiecția punctului BB pe axa OxOx, deci AC=4AC=4, BC=3BC=31p
AB2=AC2+BC2=16+9=25⇒AB=25=5AB^2=AC^2+BC^2=16+9=25\Rightarrow AB=\sqrt{25}=51p

b) · 3p

Calculează aria triunghiului AOBAOB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
OA=2OA=2, AAOB=OA⋅d(B,Ox)2=\mathcal{A}_{AOB}=\dfrac{OA\cdot d(B,Ox)}{2}=1p
=2⋅32==\dfrac{2\cdot 3}{2}=1p
AAOB=3\mathcal{A}_{AOB}=31p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO, în care ABAB și CDCD sunt diametre perpendiculare. Punctul MM aparține arcului mic BCBC, dreptele DMDM și ABAB se intersectează în punctul NN, DN=6DN=6 cm și MN=3MN=3 cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Arată că măsura unghiului BMNBMN este egală cu 45∘45^\circ.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AB⊥CD⇒AB\perp CD\Rightarrow arcul BDBD are 90∘90^\circ1p
∢BMN=12⋅90∘=45∘\sphericalangle BMN=\dfrac{1}{2}\cdot 90^\circ=45^\circ1p

b) · 3p

Calculează aria discului cu centrul în OO și rază ODOD.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∢NOD=∢DMC=90∘\sphericalangle NOD=\sphericalangle DMC=90^\circ și ∢ODN=∢CDM⇒△OND∼△MCD\sphericalangle ODN=\sphericalangle CDM\Rightarrow\triangle OND\sim\triangle MCD1p
NDCD=ODMD⇔62 OD=OD9⇒OD2=27\dfrac{ND}{CD}=\dfrac{OD}{MD}\Leftrightarrow\dfrac{6}{2\,OD}=\dfrac{OD}{9}\Rightarrow OD^2=271p
A=π⋅OD2=27π cm2\mathcal{A}=\pi\cdot OD^2=27\pi\text{ cm}^21p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=6AB=6 cm și AC=8AC=8 cm. Punctul QQ se află pe latura ABAB, astfel încât BQ=2BQ=2 cm. Paralela prin QQ la dreapta ACAC intersectează dreapta BCBC în punctul PP, punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC și AG∩BC={M}AG\cap BC=\{M\}.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Calculează lungimea segmentului BCBC.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul dreptunghic ABCABC, BC=62+82=BC=\sqrt{6^2+8^2}=1p
=36+64=10=\sqrt{36+64}=10 cm1p

b) · 3p

Determină perimetrul patrulaterului BQGPBQGP.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
GG este centrul de greutate, deci AGAM=23\dfrac{AG}{AM}=\dfrac{2}{3} și, cum AQAB=23\dfrac{AQ}{AB}=\dfrac{2}{3}, obținem AGAM=AQAB\dfrac{AG}{AM}=\dfrac{AQ}{AB}, deci QG∥BMQG\parallel BM1p
△AQG∼△ABM⇒QGBM=23⇒QG=103\triangle AQG\sim\triangle ABM\Rightarrow\dfrac{QG}{BM}=\dfrac{2}{3}\Rightarrow QG=\dfrac{10}{3} cm, △BQP∼△BAC⇒BPBC=13⇒BP=103\triangle BQP\sim\triangle BAC\Rightarrow\dfrac{BP}{BC}=\dfrac{1}{3}\Rightarrow BP=\dfrac{10}{3} cm1p
QG∥BPQG\parallel BP, QG=BP⇒BQGPQG=BP\Rightarrow BQGP este paralelogram și PBQGP=323P_{BQGP}=\dfrac{32}{3} cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=12AB=12 cm și AA′=33AA'=3\sqrt{3} cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Calculează perimetrul triunghiului ABCABC.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
PABC=3⋅AB=P_{ABC}=3\cdot AB=1p
=3⋅12=36=3\cdot 12=36 cm1p

b) · 3p

Determină tangenta unghiului dintre dreapta MC′MC' și planul (B′BC)(B'BC), unde punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
MN⊥BCMN\perp BC, N∈BCN\in BC, MN⊥B′BMN\perp B'B, B′B∩BC={B}⇒MN⊥(B′BC)B'B\cap BC=\{B\}\Rightarrow MN\perp(B'BC), de unde obținem că ∢(C′M,(B′BC))=∢(C′M,C′N)=∢MC′N\sphericalangle (C'M,(B'BC))=\sphericalangle (C'M,C'N)=\sphericalangle MC'N1p
În triunghiul MNBMNB, dreptunghic în NN, sin⁡(∢B)=MNMB⇒MN=33\sin(\sphericalangle B)=\dfrac{MN}{MB}\Rightarrow MN=3\sqrt{3} cm1p
În triunghiul C′CNC'CN, dreptunghic în CC, C′N=C′C2+CN2=63C'N=\sqrt{C'C^2+CN^2}=6\sqrt{3} cm și, cum MN⊥C′NMN\perp C'N, tg⁡(∢MC′N)=MNC′N=12\operatorname{tg}(\sphericalangle MC'N)=\dfrac{MN}{C'N}=\dfrac{1}{2}1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →