MateSim

Evaluarea Națională 2025 la matematică, varianta 7

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2025, sesiunea din iunie, varianta 7, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 4+12:24+12:2 este egal cu:

  1. 66
  2. 88
  3. 1010
  4. 1212
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
12:2=612:2=6, deci 4+12:2=4+6=104+12:2=4+6=105p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Știind că a2=23\dfrac{a}{2}=\dfrac{2}{3}, atunci a4\dfrac{a}{4} este egal cu:

  1. 13\dfrac{1}{3}
  2. 43\dfrac{4}{3}
  3. 22
  4. 33
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
a=43a=\dfrac{4}{3}, deci a4=43⋅14=13\dfrac{a}{4}=\dfrac{4}{3}\cdot\dfrac{1}{4}=\dfrac{1}{3}5p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Produsul numerelor −2-2 și 55 este egal cu:

  1. −10-10
  2. −3-3
  3. 33
  4. 1010
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
(−2)⋅5=−10(-2)\cdot 5=-105p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Soluția ecuației 6x−2=16x-2=1 este numărul:

  1. −13-\dfrac{1}{3}
  2. −12-\dfrac{1}{2}
  3. 13\dfrac{1}{3}
  4. 12\dfrac{1}{2}
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
6x=36x=3, deci x=12x=\dfrac{1}{2}5p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Ana, Maria, Dan și Vlad, calculează suma numerelor a=32+42a=\sqrt{3^2+4^2} și b=32⋅42b=\sqrt{3^2\cdot 4^2}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:AnaMariaDanVlad17193743\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Ana}&\text{Maria}&\text{Dan}&\text{Vlad}\\\hline 17&19&37&43\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ana
  2. Maria
  3. Dan
  4. Vlad
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
a=25=5a=\sqrt{25}=5, b=144=12b=\sqrt{144}=12, deci a+b=17a+b=17: rezultatul corect l-a obținut Ana5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii participanți la un concurs.

Figura pentru Subiectul I, 6
Afirmația „Conform informațiilor din diagramă, 55 dintre elevii participanți au obținut exact 8080 de puncte.” este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Din diagramă, 44 elevi au obținut exact 8080 de puncte, deci afirmația este falsă5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată, punctul BB este mijlocul segmentului ACAC și punctul DD este simetricul punctului BB față de CC. Știind că AD=12AD=12 cm, lungimea segmentului ACAC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 33 cm
  2. 44 cm
  3. 66 cm
  4. 88 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
AB=BC=CDAB=BC=CD, deci AD=3⋅AB=12AD=3\cdot AB=12 cm, AB=4AB=4 cm și AC=2⋅AB=8AC=2\cdot AB=8 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente AOBAOB și BOCBOC, ∢BOC=2⋅∢AOB\sphericalangle BOC=2\cdot\sphericalangle AOB. Măsura unghiului AOCAOC este egală cu 120∘120^\circ și semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului BOCBOC. Măsura unghiului AOMAOM este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 30∘30^\circ
  2. 40∘40^\circ
  3. 60∘60^\circ
  4. 80∘80^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
3⋅∢AOB=120∘3\cdot\sphericalangle AOB=120^\circ, deci ∢AOB=40∘\sphericalangle AOB=40^\circ, ∢BOC=80∘\sphericalangle BOC=80^\circ, ∢BOM=40∘\sphericalangle BOM=40^\circ și ∢AOM=80∘\sphericalangle AOM=80^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC=120^\circ. Punctul EE aparține segmentului BCBC, astfel încât CE=4CE=4 cm, iar dreptele ABAB și AEAE sunt perpendiculare. Lungimea segmentului BCBC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 1616 cm
  2. 1212 cm
  3. 88 cm
  4. 66 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
∢B=∢C=30∘\sphericalangle B=\sphericalangle C=30^\circ și ∢EAC=30∘\sphericalangle EAC=30^\circ, deci AE=EC=4AE=EC=4 cm; în triunghiul dreptunghic ABEABE, BE=2⋅AE=8BE=2\cdot AE=8 cm, deci BC=12BC=12 cm5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=3⋅BCAB=3\cdot BC. Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 3232 cm. Aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 16 cm216\text{ cm}^2
  2. 32 cm232\text{ cm}^2
  3. 48 cm248\text{ cm}^2
  4. 64 cm264\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
2(3⋅BC+BC)=322(3\cdot BC+BC)=32, deci BC=4BC=4 cm, AB=12AB=12 cm și aria este 12⋅4=48 cm212\cdot 4=48\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, înscris în cercul de centru OO. Punctul DD aparține arcului mic BCBC. Măsura unghiului BDCBDC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 60∘60^\circ
  2. 90∘90^\circ
  3. 120∘120^\circ
  4. 150∘150^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
Patrulaterul ABDCABDC este inscriptibil, deci ∢BDC=180∘−∢BAC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle BDC=180^\circ-\sphericalangle BAC=180^\circ-60^\circ=120^\circ5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentat conul circular drept cu secțiunea axială triunghiul echilateral VABVAB, cu AB=6AB=6 cm. Aria laterală a conului este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 18π cm218\pi\text{ cm}^2
  2. 27π cm227\pi\text{ cm}^2
  3. 36π cm236\pi\text{ cm}^2
  4. 54π cm254\pi\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
R=3R=3 cm, G=VA=6G=VA=6 cm, deci Aℓ=πRG=18π cm2\mathcal{A}_\ell=\pi RG=18\pi\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Ana a cumpărat de la o librărie caiete, pixuri și creioane. Prețul unui pix este egal cu 75%75\% din prețul unui caiet, iar prețul unui creion este egal cu 40%40\% din prețul unui pix.

a) · 2p

Este posibil ca prețul a opt pixuri să fie egal cu prețul a cinci caiete? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Prețul unui pix este 75100⋅x=34x\dfrac{75}{100}\cdot x=\dfrac{3}{4}x, unde xx reprezintă prețul unui caiet1p
Opt pixuri costă 8⋅34x=6x8\cdot\dfrac{3}{4}x=6x și, cum 6x≠5x6x\ne 5x, nu este posibil ca prețul a opt pixuri să fie egal cu prețul a cinci caiete1p

b) · 3p

Dacă Ana a plătit pentru trei caiete, patru pixuri și cinci creioane suma de 4545 de lei, determină prețul unui caiet.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Prețul unui creion este 40100⋅34x=310x\dfrac{40}{100}\cdot\dfrac{3}{4}x=\dfrac{3}{10}x, unde xx reprezintă prețul unui caiet1p
3x+4⋅34x+5⋅310x=453x+4\cdot\dfrac{3}{4}x+5\cdot\dfrac{3}{10}x=451p
152x=45\dfrac{15}{2}x=45, de unde obținem x=6x=6, deci prețul unui caiet este 66 lei1p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(2x−3−3x+2x+3):1x2−3xE(x)=\left(\dfrac{2}{x-3}-\dfrac{3}{x}+\dfrac{2}{x+3}\right):\dfrac{1}{x^2-3x}, unde xx este număr real, x≠−3x\ne -3, x≠0x\ne 0 și x≠3x\ne 3.

a) · 2p

Arată că 2x−3−3x+2x+3=x2+27x(x−3)(x+3)\dfrac{2}{x-3}-\dfrac{3}{x}+\dfrac{2}{x+3}=\dfrac{x^2+27}{x(x-3)(x+3)}, pentru orice număr real xx, x≠−3x\ne -3, x≠0x\ne 0 și x≠3x\ne 3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
2x−3−3x+2x+3=2x(x+3)−3(x−3)(x+3)+2x(x−3)x(x−3)(x+3)=\dfrac{2}{x-3}-\dfrac{3}{x}+\dfrac{2}{x+3}=\dfrac{2x(x+3)-3(x-3)(x+3)+2x(x-3)}{x(x-3)(x+3)}=1p
=2x2+6x−3x2+27+2x2−6xx(x−3)(x+3)=x2+27x(x−3)(x+3)=\dfrac{2x^2+6x-3x^2+27+2x^2-6x}{x(x-3)(x+3)}=\dfrac{x^2+27}{x(x-3)(x+3)}, pentru orice număr real xx, x≠−3x\ne -3, x≠0x\ne 0 și x≠3x\ne 31p

b) · 3p

Demonstrează că E(n)>6E(n)>6, pentru orice număr natural nn, n≠0n\ne 0, n≠3n\ne 3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=x2+27x(x−3)(x+3)⋅x(x−3)1=x2+27x+3E(x)=\dfrac{x^2+27}{x(x-3)(x+3)}\cdot\dfrac{x(x-3)}{1}=\dfrac{x^2+27}{x+3}, pentru orice număr real xx, x≠−3x\ne -3, x≠0x\ne 0, x≠3x\ne 31p
E(n)−6=(n−3)2n+3E(n)-6=\dfrac{(n-3)^2}{n+3}, pentru orice număr natural nn, n≠0n\ne 0 și n≠3n\ne 31p
Cum n+3>0n+3>0 și (n−3)2>0(n-3)^2>0, rezultă că E(n)−6>0E(n)-6>0, deci E(n)>6E(n)>6, pentru orice număr natural nn, n≠0n\ne 0 și n≠3n\ne 31p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2x−4f(x)=2x-4.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că f(2)−f(0)=4f(2)-f(0)=4.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(2)=0f(2)=01p
f(0)=−4f(0)=-4, deci f(2)−f(0)=0−(−4)=4f(2)-f(0)=0-(-4)=41p

b) · 3p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Punctul CC este simetricul punctului AA față de axa OyOy. Arată că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 4(5+1)4\left(\sqrt{5}+1\right).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(2,0)A(2,0), B(0,−4)B(0,-4)1p
Punctul CC este simetricul punctului AA față de axa OyOy, deci OC=OA=2OC=OA=2 și CA=4CA=41p
AB=BC=25AB=BC=2\sqrt{5}, de unde rezultă că PABC=25+25+4=4(5+1)P_{ABC}=2\sqrt{5}+2\sqrt{5}+4=4\left(\sqrt{5}+1\right)1p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD și triunghiul echilateral ACEACE, astfel încât punctele DD și EE sunt situate de aceeași parte a dreptei ACAC. Perimetrul pătratului ABCDABCD este egal cu 4848 cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Arată că perimetrul triunghiului ACEACE este egal cu 36236\sqrt{2} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AB=12AB=12 cm, AC=122AC=12\sqrt{2} cm1p
PACE=3⋅AC=362P_{ACE}=3\cdot AC=36\sqrt{2} cm1p

b) · 3p

Arată că distanța de la punctul DD la dreapta AEAE este egală cu 32(3−1)3\sqrt{2}\left(\sqrt{3}-1\right) cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
△ADE≡△CDE\triangle ADE\equiv\triangle CDE, deci AADE=AACE−AACD2=36(3−1) cm2\mathcal{A}_{ADE}=\dfrac{\mathcal{A}_{ACE}-\mathcal{A}_{ACD}}{2}=36\left(\sqrt{3}-1\right)\text{ cm}^21p
DM⊥AEDM\perp AE, M∈AEM\in AE, deci d(D,AE)=DMd(D,AE)=DM și AADE=AE⋅DM2\mathcal{A}_{ADE}=\dfrac{AE\cdot DM}{2}1p
DM=2⋅AADEAE=32(3−1)DM=\dfrac{2\cdot\mathcal{A}_{ADE}}{AE}=3\sqrt{2}\left(\sqrt{3}-1\right) cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AB∥DCAB\parallel DC, ∢DAB=90∘\sphericalangle DAB=90^\circ, AB=8AB=8 cm și AD=DC=4AD=DC=4 cm. Punctul MM este mijlocul segmentului DCDC și PP este punctul de intersecție a dreptelor AMAM și BDBD.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Arată că BC=42BC=4\sqrt{2} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
CN⊥ABCN\perp AB, N∈ABN\in AB, deci CN=4CN=4 cm și NB=4NB=4 cm1p
BC=CN2+BN2=42BC=\sqrt{CN^2+BN^2}=4\sqrt{2} cm1p

b) · 3p

Calculează aria patrulaterului MPBCMPBC.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
DM∥AB⇒△DPM∼△BPA⇒PMPA=DMBA=14DM\parallel AB\Rightarrow\triangle DPM\sim\triangle BPA\Rightarrow\dfrac{PM}{PA}=\dfrac{DM}{BA}=\dfrac{1}{4}1p
EF⊥ABEF\perp AB, P∈EFP\in EF, E∈CDE\in CD, F∈ABF\in AB, △PME∼△PAF⇒PEPF=PMPA=14\triangle PME\sim\triangle PAF\Rightarrow\dfrac{PE}{PF}=\dfrac{PM}{PA}=\dfrac{1}{4}, de unde obținem PF=165PF=\dfrac{16}{5} cm, deci AAPB=AB⋅PF2=645 cm2\mathcal{A}_{APB}=\dfrac{AB\cdot PF}{2}=\dfrac{64}{5}\text{ cm}^21p
AABCM=20 cm2\mathcal{A}_{ABCM}=20\text{ cm}^2, deci AMPBC=AABCM−AAPB=365=7,2 cm2\mathcal{A}_{MPBC}=\mathcal{A}_{ABCM}-\mathcal{A}_{APB}=\dfrac{36}{5}=7{,}2\text{ cm}^21p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=8AB=8 cm. Dreptele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, iar dreptele A′BA'B și AB′AB' se intersectează în punctul EE. Punctul FF este mijlocul segmentului CC′CC'.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 512 cm3512\text{ cm}^3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
VABCDA′B′C′D′=AB3=\mathcal{V}_{ABCDA'B'C'D'}=AB^3=1p
=83=512 cm3=8^3=512\text{ cm}^31p

b) · 3p

Demonstrează că dreptele FOFO și DEDE sunt perpendiculare.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
FOFO este linie mijlocie în triunghiul ACC′⇒FO∥AC′ACC'\Rightarrow FO\parallel AC', deci ∢(FO,DE)=∢(AC′,DE)\sphericalangle (FO,DE)=\sphericalangle (AC',DE)1p
AE∥DC′AE\parallel DC', deci △AQE∼△C′QD\triangle AQE\sim\triangle C'QD, AQC′Q=QEQD=AEC′D=12\dfrac{AQ}{C'Q}=\dfrac{QE}{QD}=\dfrac{AE}{C'D}=\dfrac{1}{2}, unde {Q}=DE∩AC′\{Q\}=DE\cap AC', de unde obținem QD=23DEQD=\dfrac{2}{3}DE și C′Q=23C′AC'Q=\dfrac{2}{3}C'A1p
DE=46DE=4\sqrt{6} cm, C′A=83C'A=8\sqrt{3} cm ⇒QD=863\Rightarrow QD=\dfrac{8\sqrt{6}}{3} cm, C′Q=1633C'Q=\dfrac{16\sqrt{3}}{3} cm și, cum C′D=82C'D=8\sqrt{2} cm și QD2+C′Q2=128=C′D2⇒∢DQC′=90∘QD^2+C'Q^2=128=C'D^2\Rightarrow\sphericalangle DQC'=90^\circ, obținem ∢(FO,DE)=90∘\sphericalangle (FO,DE)=90^\circ, deci dreptele FOFO și DEDE sunt perpendiculare1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →