MateSim

Simularea Evaluării Naționale 2026 la matematică, varianta 1

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2026, simularea națională, varianta 1, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 12−8:412-8:4 este egal cu:

  1. 1616
  2. 1010
  3. 55
  4. 11
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
12−2=1012-2=105p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Din cei 2626 de elevi ai unei clase, 50%50\% sunt băieți. Numărul băieților din acea clasă este egal cu:

  1. 55
  2. 1212
  3. 1313
  4. 2020
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
50100⋅26=13\dfrac{50}{100}\cdot 26=135p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Cel mai mare număr natural din intervalul [23,94]\left[\dfrac{2}{3},\dfrac{9}{4}\right] este egal cu:

  1. 00
  2. 11
  3. 22
  4. 99
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
94=2,25\dfrac{9}{4}=2{,}25, deci numerele naturale din interval sunt 11 și 22; cel mai mare este 225p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Dacă 2x=322x=\dfrac{3}{2}, atunci 4x4x este egal cu:

  1. 34\dfrac{3}{4}
  2. 83\dfrac{8}{3}
  3. 33
  4. 66
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
4x=2⋅2x=2⋅32=34x=2\cdot 2x=2\cdot\dfrac{3}{2}=35p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Alin, Mihai, Ioana și Maria, au calculat produsul numerelor a=3+22a=3+2\sqrt{2} și b=3−22b=3-2\sqrt{2}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:AlinMihaiIoanaMaria17651\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Alin}&\text{Mihai}&\text{Ioana}&\text{Maria}\\\hline 17&6&5&1\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Alin
  2. Mihai
  3. Ioana
  4. Maria
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
(3+22)(3−22)=9−8=1(3+2\sqrt{2})(3-2\sqrt{2})=9-8=1: rezultatul corect l-a obținut Maria5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

Două pixuri și un caiet costă 2020 de lei. Enunțul: „Patru pixuri și două caiete, de același tip, costă 4040 de lei.” este:

  1. adevărat
  2. fals
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
Patru pixuri și două caiete înseamnă de două ori cumpărătura inițială: 2⋅20=402\cdot 20=40 de lei, deci enunțul este adevărat5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată, punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât lungimea segmentului BCBC este jumătate din lungimea segmentului ABAB și lungimea segmentului CDCD este jumătate din lungimea segmentului BCBC. Dacă BC=4BC=4 cm, atunci lungimea segmentului ADAD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 2020 cm
  2. 1414 cm
  3. 1212 cm
  4. 77 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
AB=8AB=8 cm și CD=2CD=2 cm, deci AD=8+4+2=14AD=8+4+2=14 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOCAOC și COBCOB. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOCAOC, iar măsura unghiului MOBMOB este egală cu 145∘145^\circ. Măsura unghiului BOCBOC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 35∘35^\circ
  2. 70∘70^\circ
  3. 105∘105^\circ
  4. 110∘110^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
∢AOM=180∘−145∘=35∘\sphericalangle AOM=180^\circ-145^\circ=35^\circ, deci ∢AOC=70∘\sphericalangle AOC=70^\circ și ∢BOC=110∘\sphericalangle BOC=110^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB=AC și măsura unghiului BACBAC egală cu 36∘36^\circ. Punctul MM aparține laturii ACAC, astfel încât AM=BMAM=BM. Măsura unghiului MBCMBC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 18∘18^\circ
  2. 36∘36^\circ
  3. 54∘54^\circ
  4. 72∘72^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
∢ABC=72∘\sphericalangle ABC=72^\circ și ∢ABM=∢BAM=36∘\sphericalangle ABM=\sphericalangle BAM=36^\circ, deci ∢MBC=36∘\sphericalangle MBC=36^\circ5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=4AB=4 cm. Punctul MM este mijlocul laturii BCBC. Dreptele AMAM și DCDC se intersectează în punctul PP. Aria triunghiului ABPABP este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 3 cm23\text{ cm}^2
  2. 4 cm24\text{ cm}^2
  3. 8 cm28\text{ cm}^2
  4. 16 cm216\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
Distanța de la PP la ABAB este BC=4BC=4 cm, deci aria este 4⋅42=8 cm2\dfrac{4\cdot 4}{2}=8\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru ABAB. Punctele CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt paralele și măsura unghiului BOCBOC este egală cu 60∘60^\circ. Măsura unghiului BADBAD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 30∘30^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 90∘90^\circ
  4. 120∘120^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Arcul ADAD este congruent cu arcul BCBC, deci are 60∘60^\circ, iar arcul BDBD are 120∘120^\circ; ∢BAD=120∘2=60∘\sphericalangle BAD=\dfrac{120^\circ}{2}=60^\circ5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC, cu AA′=3AA'=3 cm și AB=4AB=4 cm. Lungimea segmentului BC′BC' este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 33 cm
  2. 44 cm
  3. 55 cm
  4. 77 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
BC′=BC2+CC′2=16+9=5BC'=\sqrt{BC^2+CC'^2}=\sqrt{16+9}=5 cm5p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Pentru a putea așeza elevii unei clase câte doi în fiecare bancă, în această sală de clasă, ar mai trebui adusă încă o bancă în care să fie așezați doi elevi.

a) · 2p

Verifică dacă în această clasă pot fi 2525 de elevi. Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
e=2(b+1)e=2(b+1), deci ee este număr par, unde ee reprezintă numărul elevilor, iar bb reprezintă numărul băncilor din acea clasă1p
Cum 2525 este număr impar, obținem că nu este posibil ca în acea clasă să fie 2525 de elevi1p

b) · 3p

Dacă elevii acestei clase se așază câte 44 în bancă, atunci într-una dintre bănci stau doar 22 elevi, iar 55 bănci rămân libere. Determină numărul băncilor din această clasă.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
e=4(b−6)+2e=4(b-6)+21p
2(b+1)=4(b−6)+2⇒2b=242(b+1)=4(b-6)+2\Rightarrow 2b=241p
b=12b=121p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(1x2−3x+2+11−x):x2−6x+9x−1E(x)=\left(\dfrac{1}{x^2-3x+2}+\dfrac{1}{1-x}\right):\dfrac{x^2-6x+9}{x-1}, unde xx este număr real, x≠1x\ne 1, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 3.

a) · 2p

Arată că x2−3x+2=(x−2)(x−1)x^2-3x+2=(x-2)(x-1), pentru orice număr real xx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x2−3x+2=x2−x−2x+2=x^2-3x+2=x^2-x-2x+2=1p
=x(x−1)−2(x−1)=(x−2)(x−1)=x(x-1)-2(x-1)=(x-2)(x-1), pentru orice număr real xx1p

b) · 3p

Arată că numărul T=E(4)+E(5)+E(6)+E(7)T=E(4)+E(5)+E(6)+E(7) este mai mic decât −22-\dfrac{\sqrt{2}}{2}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=(1(x−2)(x−1)−x−2(x−2)(x−1)):(x−3)2x−1=E(x)=\left(\dfrac{1}{(x-2)(x-1)}-\dfrac{x-2}{(x-2)(x-1)}\right):\dfrac{(x-3)^2}{x-1}=1p
=3−x(x−2)(x−1)⋅x−1(x−3)2=−1(x−2)(x−3)=\dfrac{3-x}{(x-2)(x-1)}\cdot\dfrac{x-1}{(x-3)^2}=-\dfrac{1}{(x-2)(x-3)}, pentru orice număr real xx, x≠1x\ne 1, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 31p
T=−(11⋅2+12⋅3+13⋅4+14⋅5)=−45T=-\left(\dfrac{1}{1\cdot 2}+\dfrac{1}{2\cdot 3}+\dfrac{1}{3\cdot 4}+\dfrac{1}{4\cdot 5}\right)=-\dfrac{4}{5} și, cum −6410<−5010-\dfrac{\sqrt{64}}{10}<-\dfrac{\sqrt{50}}{10}, obținem că T<−22T<-\dfrac{\sqrt{2}}{2}1p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2,0) și B(10,4)B(10,4).

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că AB=45AB=4\sqrt{5}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Punctul C(10,0)C(10,0) este proiecția punctului BB pe axa OxOx, deci AC=8AC=8, BC=4BC=41p
AB2=AC2+BC2=64+16=80⇒AB=80=45AB^2=AC^2+BC^2=64+16=80\Rightarrow AB=\sqrt{80}=4\sqrt{5}1p

b) · 3p

Determină coordonatele punctului MM, situat pe axa OxOx, aflat la distanțe egale față de punctele AA și BB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
M(m,0)⇒AM=∣m−2∣M(m,0)\Rightarrow AM=|m-2|1p
Triunghiul BMCBMC este dreptunghic în CC, BM=∣m−2∣BM=|m-2|, CM=∣10−m∣CM=|10-m|, deci (m−2)2=16+(10−m)2(m-2)^2=16+(10-m)^21p
m=7m=7, deci M(7,0)M(7,0)1p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA, BB, CC și DD aparțin cercului, astfel încât ABCDABCD este pătrat, cu AB=4AB=4 cm. Punctul MM este mijlocul arcului mic ADAD, iar dreptele ADAD și BMBM se intersectează în punctul PP.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Arată că MO=22MO=2\sqrt{2} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
BD=42BD=4\sqrt{2} cm1p
MO=OB=BD2MO=OB=\dfrac{BD}{2}, deci MO=22MO=2\sqrt{2} cm1p

b) · 3p

Demonstrează că tangenta unghiului BPABPA este egală cu 1+21+\sqrt{2}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul isoscel OADOAD, OMOM este bisectoare, deci OQOQ este înălțime și mediană, unde QQ este punctul de intersecție a dreptelor OMOM și ADAD; obținem OQ=2OQ=2 cm și MQ=2(2−1)MQ=2(\sqrt{2}-1) cm1p
MQ∥AB⇒△MPQ∼△BPA⇒MQBA=PQPA=BA+MQBA=PA+PQPAMQ\parallel AB\Rightarrow\triangle MPQ\sim\triangle BPA\Rightarrow\dfrac{MQ}{BA}=\dfrac{PQ}{PA}=\dfrac{BA+MQ}{BA}=\dfrac{PA+PQ}{PA}, deci 2+22BA=2PA\dfrac{2+2\sqrt{2}}{BA}=\dfrac{2}{PA}1p
În triunghiul BAPBAP, dreptunghic în AA, tg⁡(∢BPA)=BAPA=2+222=1+2\operatorname{tg}(\sphericalangle BPA)=\dfrac{BA}{PA}=\dfrac{2+2\sqrt{2}}{2}=1+\sqrt{2}1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu AB=8AB=8 cm. Punctul MM este mijlocul segmentului ACAC, punctul PP este proiecția punctului MM pe dreapta BCBC și punctul QQ este proiecția punctului PP pe dreapta ABAB.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Arată că PC=2PC=2 cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
MC=AC2=4MC=\dfrac{AC}{2}=4 cm1p
MP⊥BCMP\perp BC, ∢PMC=30∘\sphericalangle PMC=30^\circ, deci PC=MC2=2PC=\dfrac{MC}{2}=2 cm1p

b) · 3p

Determină aria triunghiului MPQMPQ.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
PQ⊥ABPQ\perp AB, ∢PBQ=60∘\sphericalangle PBQ=60^\circ, de unde obținem PQ=33PQ=3\sqrt{3} cm1p
QT⊥MPQT\perp MP, unde T∈MPT\in MP, ∢MPQ=60∘\sphericalangle MPQ=60^\circ, deci sin⁡(∢TPQ)=QTQP\sin(\sphericalangle TPQ)=\dfrac{QT}{QP}, de unde QT=92QT=\dfrac{9}{2} cm1p
MP=23MP=2\sqrt{3} cm, deci AMPQ=QT⋅MP2=932 cm2\mathcal{A}_{MPQ}=\dfrac{QT\cdot MP}{2}=\dfrac{9\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^21p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD, cu AB=6AB=6 cm. Punctul MM este mijlocul muchiei ADAD și punctul PP este simetricul punctului BB față de punctul MM.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Arată că CP=62CP=6\sqrt{2} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
BM=CMBM=CM și PM=BM⇒BP=2⋅CMPM=BM\Rightarrow BP=2\cdot CM, deci triunghiul PCBPCB este dreptunghic în CC1p
CM=33CM=3\sqrt{3} cm, PC=PB2−BC2=62PC=\sqrt{PB^2-BC^2}=6\sqrt{2} cm1p

b) · 3p

Arată că sinusul unghiului dreptelor DPDP și CMCM este egal cu 336\dfrac{\sqrt{33}}{6}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
MEME este linie mijlocie în triunghiul PDBPDB, unde EE este mijlocul segmentului BDBD, deci ME∥DP⇒∢(DP,CM)=∢(ME,CM)ME\parallel DP\Rightarrow\sphericalangle (DP,CM)=\sphericalangle (ME,CM)1p
ME=AB2=3ME=\dfrac{AB}{2}=3 cm și, cum CE=CMCE=CM, obținem că triunghiul MCEMCE este isoscel1p
CF⊥MECF\perp ME, F∈ME⇒CF=(33)2−(32)2=3112F\in ME\Rightarrow CF=\sqrt{(3\sqrt{3})^2-\left(\dfrac{3}{2}\right)^2}=\dfrac{3\sqrt{11}}{2} cm, iar din triunghiul dreptunghic CFMCFM rezultă că sin⁡(∢CMF)=CFMC=3112⋅133=336\sin(\sphericalangle CMF)=\dfrac{CF}{MC}=\dfrac{3\sqrt{11}}{2}\cdot\dfrac{1}{3\sqrt{3}}=\dfrac{\sqrt{33}}{6}1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →