MateSim

Evaluarea Națională 2026 la matematică, varianta 5

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2026, sesiunea din iunie, varianta 5, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 27−24:327-24:3 este egal cu:

  1. 1919
  2. 1717
  3. 11
  4. 00
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
24:3=824:3=8, deci 27−8=1927-8=195p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Știind că a3=b4=5\dfrac{a}{3}=\dfrac{b}{4}=5, rezultatul calculului a+ba+b este egal cu:

  1. 77
  2. 1010
  3. 1212
  4. 3535
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
a=15a=15 și b=20b=20, deci a+b=35a+b=355p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Soluția ecuației 5−x=55-x=5 este numărul:

  1. −10-10
  2. −1-1
  3. 00
  4. 1010
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
x=5−5=0x=5-5=05p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Inversul numărului 59\dfrac{5}{9} este numărul:

  1. −95-\dfrac{9}{5}
  2. −59-\dfrac{5}{9}
  3. 59\dfrac{5}{9}
  4. 95\dfrac{9}{5}
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
Inversul lui 59\dfrac{5}{9} este 95\dfrac{9}{5}, pentru că 59⋅95=1\dfrac{5}{9}\cdot\dfrac{9}{5}=15p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Mihai, Cristina, Ionuț și Ana, calculează produsul numerelor a=5−26a=5-2\sqrt{6} și b=5+26b=5+2\sqrt{6}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:MihaiCristinaIonuțAna1014610+46\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Mihai}&\text{Cristina}&\text{Ionuț}&\text{Ana}\\\hline 10&1&4\sqrt{6}&10+4\sqrt{6}\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Mihai
  2. Cristina
  3. Ionuț
  4. Ana
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
a⋅b=52−(26)2=25−24=1a\cdot b=5^2-\left(2\sqrt{6}\right)^2=25-24=1: rezultatul corect l-a obținut Cristina5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

Un telefon care costă 10001000 de lei se scumpește cu 20%20\%. Matei afirmă: „Noul preț al telefonului este 12001200 de lei.” Afirmația lui Matei este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
Scumpirea este 20100⋅1000=200\dfrac{20}{100}\cdot 1000=200 de lei, deci noul preț este 12001200 de lei: afirmația este adevărată5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată, punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine. Dacă AB=2AB=2 cm, CD=2⋅ABCD=2\cdot AB și AD=9AD=9 cm, atunci lungimea segmentului BCBC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 33 cm
  2. 55 cm
  3. 66 cm
  4. 77 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
CD=4CD=4 cm, deci BC=9−2−4=3BC=9-2-4=3 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile congruente AOBAOB, BOCBOC și COACOA. Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB și semidreapta OEOE este bisectoarea unghiului DOBDOB. Măsura unghiului EOCEOC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 60∘60^\circ
  2. 90∘90^\circ
  3. 120∘120^\circ
  4. 150∘150^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
Fiecare unghi are 120∘120^\circ; ∢DOB=60∘\sphericalangle DOB=60^\circ, ∢EOB=30∘\sphericalangle EOB=30^\circ, deci ∢EOC=30∘+120∘=150∘\sphericalangle EOC=30^\circ+120^\circ=150^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=4BC=4 cm și măsura unghiului CC egală cu 30∘30^\circ. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC. Perimetrul triunghiului ABMABM este egal cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 33 cm
  2. 66 cm
  3. 88 cm
  4. 636\sqrt{3} cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
AB=BC2=2AB=\dfrac{BC}{2}=2 cm, BM=AM=BC2=2BM=AM=\dfrac{BC}{2}=2 cm, deci PABM=6P_{ABM}=6 cm5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD, cu AB∥CDAB\parallel CD și AD=BC=DCAD=BC=DC. Măsura unghiului DACDAC este egală cu 20∘20^\circ. Măsura unghiului ABCABC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 20∘20^\circ
  2. 30∘30^\circ
  3. 40∘40^\circ
  4. 60∘60^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AD=DC⇒∢DCA=20∘=∢CABAD=DC\Rightarrow\sphericalangle DCA=20^\circ=\sphericalangle CAB, deci ∢DAB=40∘\sphericalangle DAB=40^\circ și, trapezul fiind isoscel, ∢ABC=40∘\sphericalangle ABC=40^\circ5p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, înscris în cercul de centru OO. Dacă măsura unghiului ABOABO este egală cu 30∘30^\circ, atunci măsura unghiului ACBACB este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 30∘30^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 90∘90^\circ
  4. 120∘120^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Triunghiul AOBAOB este isoscel, deci ∢AOB=120∘\sphericalangle AOB=120^\circ și ∢ACB=120∘2=60∘\sphericalangle ACB=\dfrac{120^\circ}{2}=60^\circ5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor ACAC și C′D′C'D' este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 30∘30^\circ
  2. 45∘45^\circ
  3. 60∘60^\circ
  4. 90∘90^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
C′D′∥CDC'D'\parallel CD, deci unghiul este ∢ACD=45∘\sphericalangle ACD=45^\circ (diagonala pătratului)5p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Maria are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește un sfert din această sumă. În a doua zi cheltuiește un sfert din suma rămasă. În a treia zi, Maria cheltuiește 4545 de lei și constată că i-a rămas un sfert din suma de bani pe care a avut-o inițial.

a) · 2p

Este posibil ca Maria să fi cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x4\dfrac{x}{4} este suma cheltuită în prima zi și 14(x−x4)=3x16\dfrac{1}{4}\left(x-\dfrac{x}{4}\right)=\dfrac{3x}{16} este suma cheltuită în a doua zi, unde xx reprezintă suma inițială1p
Cum 3x16<x4\dfrac{3x}{16}<\dfrac{x}{4}, obținem că Maria nu a cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi1p

b) · 3p

Determină suma de bani pe care a avut-o Maria inițial.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x4+3x16+45+x4=x\dfrac{x}{4}+\dfrac{3x}{16}+45+\dfrac{x}{4}=x1p
11x16+45=x\dfrac{11x}{16}+45=x1p
x=144x=144 de lei1p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(7x2−4+2x−2+3x+2):5(x2+2x+1)x−2E(x)=\left(\dfrac{7}{x^2-4}+\dfrac{2}{x-2}+\dfrac{3}{x+2}\right):\dfrac{5\left(x^2+2x+1\right)}{x-2}, unde xx este număr real, x≠−2x\ne -2, x≠−1x\ne -1 și x≠2x\ne 2.

a) · 2p

Arată că 7x2−4+2x−2+3x+2=5(x+1)(x−2)(x+2)\dfrac{7}{x^2-4}+\dfrac{2}{x-2}+\dfrac{3}{x+2}=\dfrac{5(x+1)}{(x-2)(x+2)}, pentru orice număr real xx, x≠−2x\ne -2 și x≠2x\ne 2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
7x2−4+2x−2+3x+2=7+2(x+2)+3(x−2)(x−2)(x+2)=\dfrac{7}{x^2-4}+\dfrac{2}{x-2}+\dfrac{3}{x+2}=\dfrac{7+2(x+2)+3(x-2)}{(x-2)(x+2)}=1p
=5x+5(x−2)(x+2)=5(x+1)(x−2)(x+2)=\dfrac{5x+5}{(x-2)(x+2)}=\dfrac{5(x+1)}{(x-2)(x+2)}, pentru orice număr real xx, x≠−2x\ne -2 și x≠2x\ne 21p

b) · 3p

Determină numărul natural nn, n≠2n\ne 2, pentru care E(n)=16E(n)=\dfrac{1}{6}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=1(x+1)(x+2)E(x)=\dfrac{1}{(x+1)(x+2)}, pentru orice număr real xx, x≠−2x\ne -2, x≠−1x\ne -1 și x≠2x\ne 21p
E(n)=16⇔(n+1)(n+2)=6E(n)=\dfrac{1}{6}\Leftrightarrow(n+1)(n+2)=61p
Cum nn este număr natural, obținem n=1n=11p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=3x2+3f(x)=\dfrac{3x}{2}+3.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că f(−1)+f(1)=6f(-1)+f(1)=6.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(−1)=32f(-1)=\dfrac{3}{2}1p
f(1)=92f(1)=\dfrac{9}{2}, deci f(−1)+f(1)=32+92=6f(-1)+f(1)=\dfrac{3}{2}+\dfrac{9}{2}=61p

b) · 3p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Arată că distanța de la punctul C(2,3)C(2,3) la dreapta ABAB este egală cu 61313\dfrac{6\sqrt{13}}{13}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(−2,0)A(-2,0) și B(0,3)B(0,3)1p
AB=22+32=13AB=\sqrt{2^2+3^2}=\sqrt{13}1p
AABC=BC⋅d(A,BC)2=AB⋅d(C,AB)2\mathcal{A}_{ABC}=\dfrac{BC\cdot d(A,BC)}{2}=\dfrac{AB\cdot d(C,AB)}{2}, de unde obținem d(C,AB)=61313d(C,AB)=\dfrac{6\sqrt{13}}{13}1p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC, cu AB=ACAB=AC. Punctul OO este mijlocul laturii BCBC, iar punctele AA și DD sunt de o parte și de alta a dreptei BCBC, astfel încât ∢BDC=90∘\sphericalangle BDC=90^\circ și ∢BCD=60∘\sphericalangle BCD=60^\circ.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Demonstrează că AO=CDAO=CD.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AOAO este mediană în triunghiul dreptunghic ABCABC, deci AO=BC2AO=\dfrac{BC}{2}1p
În triunghiul dreptunghic DBCDBC, ∢DBC=30∘\sphericalangle DBC=30^\circ, deci CD=BC2CD=\dfrac{BC}{2}, de unde obținem AO=CDAO=CD1p

b) · 3p

Arată că AB=CEAB=CE, unde punctul EE aparține segmentului BDBD, astfel încât ∢BCE=15∘\sphericalangle BCE=15^\circ.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∢ECD=∢BCD−∢BCE=45∘\sphericalangle ECD=\sphericalangle BCD-\sphericalangle BCE=45^\circ1p
Triunghiul AOBAOB este dreptunghic isoscel, cu ∢AOB=90∘\sphericalangle AOB=90^\circ1p
△AOB≡△CDE\triangle AOB\equiv\triangle CDE, de unde obținem AB=CEAB=CE1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=6AB=6 cm și BC=3BC=3 cm. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, iar dreptele ACAC și DMDM se intersectează în punctul PP.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Arată că CP=2⋅APCP=2\cdot AP.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AM∥DC⇒△APM∼△CPDAM\parallel DC\Rightarrow\triangle APM\sim\triangle CPD1p
APCP=AMCD=12⇒CP=2⋅AP\dfrac{AP}{CP}=\dfrac{AM}{CD}=\dfrac{1}{2}\Rightarrow CP=2\cdot AP1p

b) · 3p

Determină lungimea segmentului MTMT, unde punctul TT este mijlocul segmentului CPCP.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul ABCABC, dreptunghic în BB, AC=35AC=3\sqrt{5} cm1p
Triunghiurile AMDAMD și BMCBMC sunt dreptunghice isoscele, de unde obținem ∢PMC=90∘\sphericalangle PMC=90^\circ1p
În triunghiul dreptunghic PMCPMC, CP=25CP=2\sqrt{5} cm, MTMT este mediană, deci MT=CP2=5MT=\dfrac{CP}{2}=\sqrt{5} cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentată piramida regulată VABCDVABCD, cu baza ABCDABCD, VA=AB=12VA=AB=12 cm. Punctul MM este mijlocul muchiei VAVA, iar punctul NN este proiecția punctului MM pe planul (ABC)(ABC).

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Arată că volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu 2882 cm3288\sqrt{2}\text{ cm}^3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AC∩BD={O}AC\cap BD=\{O\}, VO⊥(ABC)VO\perp(ABC), VO=62VO=6\sqrt{2} cm1p
V=AABCD⋅VO3=144⋅623=2882 cm3\mathcal{V}=\dfrac{\mathcal{A}_{ABCD}\cdot VO}{3}=\dfrac{144\cdot 6\sqrt{2}}{3}=288\sqrt{2}\text{ cm}^31p

b) · 3p

Determină tangenta unghiului dintre dreapta MNMN și planul (VAD)(VAD).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
MN⊥(ABC)MN\perp(ABC), AD⊂(ABC)AD\subset(ABC), deci MN⊥ADMN\perp AD; NQ⊥ADNQ\perp AD, Q∈ADQ\in AD și, cum MN∩NQ={N}MN\cap NQ=\{N\}, obținem AD⊥(QNM)AD\perp(QNM)1p
NT⊥MQNT\perp MQ, T∈MQT\in MQ și NT⊥ADNT\perp AD, MQ∩AD={Q}MQ\cap AD=\{Q\}, de unde obținem NT⊥(VAD)NT\perp(VAD), deci ∢(MN,(VAD))=∢NMQ\sphericalangle (MN,(VAD))=\sphericalangle NMQ1p
MN=32MN=3\sqrt{2} cm, NQ=3NQ=3 cm, de unde obținem tg⁡(∢NMQ)=NQMN=22\operatorname{tg}(\sphericalangle NMQ)=\dfrac{NQ}{MN}=\dfrac{\sqrt{2}}{2}1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →