MateSim

Simularea Evaluării Naționale 2025 la matematică, varianta 1

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2025, simularea națională, varianta 1, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 25−2⋅525-2\cdot 5 este egal cu:

  1. 1010
  2. 1515
  3. 3535
  4. 115115
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
25−10=1525-10=155p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Numărul care reprezintă 10%10\% din 5050 este egal cu:

  1. 4040
  2. 1010
  3. 55
  4. 11
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
10100⋅50=5\dfrac{10}{100}\cdot 50=55p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Într-o zi, dimineața, temperatura aerului a fost de −1∘C-1^\circ\text{C}, iar la prânz a fost de +2∘C+2^\circ\text{C}. În acea zi, temperatura măsurată la prânz a fost mai mare decât temperatura măsurată dimineața cu:

  1. −3∘C-3^\circ\text{C}
  2. −1∘C-1^\circ\text{C}
  3. 1∘C1^\circ\text{C}
  4. 3∘C3^\circ\text{C}
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
2−(−1)=32-(-1)=3, deci cu 3∘C3^\circ\text{C}5p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Soluția ecuației x+14=12x+\dfrac{1}{4}=\dfrac{1}{2} este:

  1. 16\dfrac{1}{6}
  2. 14\dfrac{1}{4}
  3. 12\dfrac{1}{2}
  4. 34\dfrac{3}{4}
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
x=12−14=14x=\dfrac{1}{2}-\dfrac{1}{4}=\dfrac{1}{4}5p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Andreea, Iris, Mihai și Radu, calculează media aritmetică a numerelor a=4−2a=4-\sqrt{2} și b=4+2b=4+\sqrt{2}. Rezultatele calculelor făcute de cei patru elevi sunt evidențiate în tabelul de mai jos:AndreeaIrisMihaiRadu42214\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Andreea}&\text{Iris}&\text{Mihai}&\text{Radu}\\\hline 4&\sqrt{2}&2&\sqrt{14}\\\hline\end{array}Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media aritmetică a numerelor aa și bb este:

  1. Andreea
  2. Iris
  3. Mihai
  4. Radu
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
4−2+4+22=82=4\dfrac{4-\sqrt{2}+4+\sqrt{2}}{2}=\dfrac{8}{2}=4: corect a calculat Andreea5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de elevi care au făcut opțiuni pentru practicarea sporturilor de tip fotbal, baschet, tenis și șah, în cadrul unui club sportiv școlar.

Figura pentru Subiectul I, 6
Afirmația „Conform informațiilor din diagramă, în acest club sportiv școlar, numărul elevilor care au făcut opțiuni pentru practicarea fotbalului este egal cu numărul elevilor care au făcut opțiuni pentru practicarea șahului.” este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Din diagramă, 4040 de elevi au ales fotbalul și 4545 de elevi au ales șahul, deci afirmația este falsă5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte și coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine. Segmentele ABAB, BCBC și CDCD sunt congruente, iar lungimea segmentului ADAD este egală cu 2424 cm. Lungimea segmentului CDCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 44 cm
  2. 66 cm
  3. 88 cm
  4. 1212 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AD=3⋅CD=24AD=3\cdot CD=24 cm, deci CD=8CD=8 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOBAOB și BOCBOC. Știind că ∢BOC=60∘\sphericalangle BOC=60^\circ și că semidreapta ODOD este opusă semidreptei OBOB, măsura unghiului DOCDOC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 160∘160^\circ
  2. 120∘120^\circ
  3. 60∘60^\circ
  4. 30∘30^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
∢DOC=180∘−∢BOC=120∘\sphericalangle DOC=180^\circ-\sphericalangle BOC=120^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC. Semidreapta BEBE este bisectoarea unghiului ABCABC și punctul DD este mijlocul segmentului BCBC. Dreptele ADAD și BEBE se intersectează în punctul PP. Măsura unghiului DPEDPE este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 30∘30^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 120∘120^\circ
  4. 150∘150^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
În triunghiul BPDBPD, ∢PBD=30∘\sphericalangle PBD=30^\circ și ∢PDB=90∘\sphericalangle PDB=90^\circ, deci ∢BPD=60∘\sphericalangle BPD=60^\circ și ∢DPE=180∘−60∘=120∘\sphericalangle DPE=180^\circ-60^\circ=120^\circ5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD, cu AB∥CDAB\parallel CD, CD=40CD=40 cm și AB=100AB=100 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 2020 cm
  2. 5050 cm
  3. 7070 cm
  4. 140140 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
Linia mijlocie are 100+402=70\dfrac{100+40}{2}=70 cm5p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA și BB sunt situate pe cerc, astfel încât măsura unghiului AOBAOB este egală cu 60∘60^\circ și AB=12AB=12 cm. Aria discului de centru OO și rază OAOA este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 288π cm2288\pi\text{ cm}^2
  2. 144π cm2144\pi\text{ cm}^2
  3. 36π cm236\pi\text{ cm}^2
  4. 24π cm224\pi\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Triunghiul AOBAOB este echilateral, deci OA=12OA=12 cm și aria este π⋅122=144π cm2\pi\cdot 12^2=144\pi\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGHABCDEFGH. Lungimea segmentului EGEG este egală cu 424\sqrt{2} cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 9696 cm
  2. 7272 cm
  3. 4848 cm
  4. 1616 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
EGEG este diagonala unei fețe, deci muchia este 44 cm și suma este 12⋅4=4812\cdot 4=48 cm5p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Un bunic dorește să împartă suma de 126126 de lei celor trei nepoți ai săi: Ana, Bogdan și Costin. Ana va primi jumătate din suma pe care o vor primi împreună Bogdan și Costin.

a) · 2p

Verifică dacă Ana poate primi de la bunicul ei 4040 de lei. Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Dacă Ana ar primi de la bunicul ei 4040 de lei, atunci Bogdan și Costin ar primi împreună de la bunicul lor 8080 de lei1p
40+80=120≠12640+80=120\ne 126, de unde deducem că Ana nu poate primi de la bunicul ei 4040 de lei1p

b) · 3p

Determină suma pe care o va primi Bogdan de la bunicul său, știind că este cu 10%10\% mai mare decât suma pe care o va primi Costin de la bunicul său.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
b=c+10100c=1110cb=c+\dfrac{10}{100}c=\dfrac{11}{10}c, unde bb și cc reprezintă sumele pe care le vor primi Bogdan, respectiv Costin1p
Ana primește b+c2\dfrac{b+c}{2} lei, deci b+c2+b+c=126\dfrac{b+c}{2}+b+c=126, de unde b+c=84b+c=841p
1110c+c=84⇒21c=840\dfrac{11}{10}c+c=84\Rightarrow 21c=840, deci c=40c=40 de lei, de unde b=44b=44 de lei1p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(x−1x+1+x+1x−1−2):4x2+x−2E(x)=\left(\dfrac{x-1}{x+1}+\dfrac{x+1}{x-1}-2\right):\dfrac{4}{x^2+x-2}, unde xx este număr real, x≠−2x\ne -2, x≠−1x\ne -1 și x≠1x\ne 1.

a) · 2p

Arată că (x−1)(x+2)=x2+x−2(x-1)(x+2)=x^2+x-2, pentru orice număr real xx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
(x−1)(x+2)=x(x+2)−(x+2)=(x-1)(x+2)=x(x+2)-(x+2)=1p
=x2+2x−x−2=x2+x−2=x^2+2x-x-2=x^2+x-2, pentru orice număr real xx1p

b) · 3p

Arată că numărul N=E(2)⋅E(3)⋅…⋅E(9)⋅E(10)N=\sqrt{E(2)\cdot E(3)\cdot\ldots\cdot E(9)\cdot E(10)} este natural.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=(x−1)2+(x+1)2−2(x−1)(x+1)(x−1)(x+1):4(x−1)(x+2)=E(x)=\dfrac{(x-1)^2+(x+1)^2-2(x-1)(x+1)}{(x-1)(x+1)}:\dfrac{4}{(x-1)(x+2)}=1p
=((x−1)−(x+1))2(x−1)(x+1)⋅(x−1)(x+2)4=x+2x+1=\dfrac{\left((x-1)-(x+1)\right)^2}{(x-1)(x+1)}\cdot\dfrac{(x-1)(x+2)}{4}=\dfrac{x+2}{x+1}, pentru x≠−2x\ne -2, x≠−1x\ne -1 și x≠1x\ne 11p
E(2)⋅E(3)⋅…⋅E(10)=43⋅54⋅…⋅1211=123=4E(2)\cdot E(3)\cdot\ldots\cdot E(10)=\dfrac{4}{3}\cdot\dfrac{5}{4}\cdot\ldots\cdot\dfrac{12}{11}=\dfrac{12}{3}=4, deci N=4=2N=\sqrt{4}=2, care este număr natural1p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2,0) și B(6,3)B(6,3).

a) · 2p

Arată că AB=5AB=5.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Punctul C(6,0)C(6,0) este proiecția punctului BB pe axa OxOx, deci AC=4AC=4, BC=3BC=31p
AB2=AC2+BC2=16+9=25AB^2=AC^2+BC^2=16+9=25, deci AB=5AB=51p

b) · 3p

Calculează distanța de la punctul M(5,0)M(5,0) la dreapta ABAB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AM=3AM=31p
d(B,AM)=BC=3⇒AAMB=AM⋅BC2=92d(B,AM)=BC=3\Rightarrow\mathcal{A}_{AMB}=\dfrac{AM\cdot BC}{2}=\dfrac{9}{2}1p
AAMB=AB⋅d(M,AB)2⇒92=5⋅d(M,AB)2\mathcal{A}_{AMB}=\dfrac{AB\cdot d(M,AB)}{2}\Rightarrow\dfrac{9}{2}=\dfrac{5\cdot d(M,AB)}{2}, deci d(M,AB)=95=1,8d(M,AB)=\dfrac{9}{5}=1{,}81p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=10AB=10 cm. Punctul MM este mijlocul segmentului ADAD și punctul NN este proiecția punctului BB pe dreapta CMCM.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Arată că aria triunghiului MBCMBC este egală cu 50 cm250\text{ cm}^2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AABCD=AB2=100 cm2\mathcal{A}_{ABCD}=AB^2=100\text{ cm}^21p
ACDM=AABM=5⋅102=25 cm2⇒AMBC=100−(25+25)=50 cm2\mathcal{A}_{CDM}=\mathcal{A}_{ABM}=\dfrac{5\cdot 10}{2}=25\text{ cm}^2\Rightarrow\mathcal{A}_{MBC}=100-(25+25)=50\text{ cm}^21p

b) · 3p

Arată că perimetrul triunghiului MANMAN este mai mic decât 2222 cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AMAM este linie mijlocie în triunghiul TBCTBC, unde AB∩MC={T}AB\cap MC=\{T\}, deci AA este mijlocul segmentului TBTB și NANA este mediană în triunghiul dreptunghic BNTBNT, de unde NA=TB2=10NA=\dfrac{TB}{2}=10 cm1p
TC=TB2+BC2=105TC=\sqrt{TB^2+BC^2}=10\sqrt{5} cm, BC2=CN⋅CT⇒CN=25BC^2=CN\cdot CT\Rightarrow CN=2\sqrt{5} cm, deci MN=35MN=3\sqrt{5} cm1p
PMAN=AM+MN+NA=5+35+10=(15+35)P_{MAN}=AM+MN+NA=5+3\sqrt{5}+10=(15+3\sqrt{5}) cm și, cum 35=45<49=73\sqrt{5}=\sqrt{45}<\sqrt{49}=7, obținem PMAN<22P_{MAN}<22 cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=9AB=9 cm și AC=12AC=12 cm. Punctul MM se află pe latura ABAB, BM=3BM=3 cm. Paralela prin MM la dreapta ACAC intersectează dreapta BCBC în punctul PP, punctul GG este centrul de greutate a triunghiului ABCABC și EE este punctul de intersecție a dreptelor AGAG și BCBC.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Arată că lungimea segmentului BCBC este egală cu 1515 cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, BC=AB2+AC2=BC=\sqrt{AB^2+AC^2}=1p
=92+122=15=\sqrt{9^2+12^2}=15 cm1p

b) · 3p

Calculează aria patrulaterului MGEPMGEP.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
GG este centrul de greutate, deci AGAE=23\dfrac{AG}{AE}=\dfrac{2}{3} și, cum AMAB=23\dfrac{AM}{AB}=\dfrac{2}{3}, obținem MG∥BEMG\parallel BE, △AMG∼△ABE⇒MGBE=23⇒MG=5\triangle AMG\sim\triangle ABE\Rightarrow\dfrac{MG}{BE}=\dfrac{2}{3}\Rightarrow MG=5 cm1p
MR⊥BPMR\perp BP, R∈BP⇒MR=125R\in BP\Rightarrow MR=\dfrac{12}{5} cm, PE=BE−BPPE=BE-BP și, cum EE este mijlocul lui BCBC, PE=52PE=\dfrac{5}{2} cm1p
MGEPMGEP este trapez, deci AMGEP=(MG+PE)⋅MR2=9 cm2\mathcal{A}_{MGEP}=\dfrac{(MG+PE)\cdot MR}{2}=9\text{ cm}^21p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCDABCD, cu AB=20AB=20 cm, iar punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor ABAB, respectiv CDCD.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Arată că lungimea segmentului MNMN este egală cu 10210\sqrt{2} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
CMCM și DMDM sunt înălțimi în triunghiurile echilaterale ABCABC și ABDABD, deci CM=DM=103CM=DM=10\sqrt{3} cm1p
MNMN este înălțime în triunghiul isoscel CMDCMD, deci MN=CM2−CN2=102MN=\sqrt{CM^2-CN^2}=10\sqrt{2} cm1p

b) · 3p

Determină măsura unghiului dreptelor MNMN și BDBD.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
PNPN este linie mijlocie în triunghiul DBCDBC, unde PP este mijlocul lui BCBC, deci PN∥BDPN\parallel BD, de unde ∢(MN,BD)=∢(MN,PN)\sphericalangle (MN,BD)=\sphericalangle (MN,PN)1p
Cum PN=BD2=10PN=\dfrac{BD}{2}=10 cm, MP=AC2=10MP=\dfrac{AC}{2}=10 cm, rezultă că MP2+PN2=MN2MP^2+PN^2=MN^2, deci triunghiul MPNMPN este dreptunghic isoscel, cu ∢MPN=90∘\sphericalangle MPN=90^\circ1p
Obținem ∢(MN,PN)=∢MNP=45∘\sphericalangle (MN,PN)=\sphericalangle MNP=45^\circ, deci ∢(MN,BD)=45∘\sphericalangle (MN,BD)=45^\circ1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →