MateSim

Evaluarea Națională 2025, sesiunea specială, varianta 3

Subiectul oficial de la Evaluarea Națională la matematică, clasa a VIII-a, 2025, sesiunea specială, varianta 3, cu baremul pe pași pentru toate cele 24 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

2 oretimp de lucru
24cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Rezultatul calculului 25−5⋅325-5\cdot 3 este egal cu:

  1. 00
  2. 1010
  3. 6060
  4. 9090
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
25−15=1025-15=105p
Exerciții de același tip: Calcule cu numere →

Exercițiul 2 · 5p

Din cei 400400 de pomi fructiferi ai unei livezi, 50%50\% sunt pruni. Numărul prunilor din livadă este egal cu:

  1. 4040
  2. 5050
  3. 100100
  4. 200200
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
50100⋅400=200\dfrac{50}{100}\cdot 400=2005p
Exerciții de același tip: Rapoarte, proporții și procente →

Exercițiul 3 · 5p

Cel mai mic număr întreg din intervalul (−3,5](-3,5] este egal cu:

  1. −3-3
  2. −2-2
  3. 00
  4. 55
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
−3-3 nu aparține intervalului, deci cel mai mic întreg este −2-25p
Exerciții de același tip: Numere și intervale →

Exercițiul 4 · 5p

Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 3x−1≥53x-1\geq 5 este:

  1. (−∞,2](-\infty,2]
  2. (−∞,43]\left(-\infty,\dfrac{4}{3}\right]
  3. [2,+∞)[2,+\infty)
  4. [43,+∞)\left[\dfrac{4}{3},+\infty\right)
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
3x≥63x\geq 6, deci x≥2x\geq 25p
Exerciții de același tip: Ecuații și numere raționale →

Exercițiul 5 · 5p

Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, calculează produsul numerelor a=3+2a=\sqrt{3}+\sqrt{2} și b=3−2b=\sqrt{3}-\sqrt{2}, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:IoanaMaraPetrica˘Ștefan751−1\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Ioana}&\text{Mara}&\text{Petrică}&\text{Ștefan}\\\hline 7&5&1&-1\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ioana
  2. Mara
  3. Petrică
  4. Ștefan
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
(3+2)(3−2)=3−2=1(\sqrt{3}+\sqrt{2})(\sqrt{3}-\sqrt{2})=3-2=1: rezultatul corect l-a obținut Petrică5p
Exerciții de același tip: Radicali, modul și intervale →

Exercițiul 6 · 5p

O mașină se deplasează în intervalul orar 12:00−14:0012{:}00-14{:}00 cu o viteză medie de 8080 km/h. Mihai afirmă că: „În acest interval de timp, mașina a parcurs o distanță egală cu 160160 km.”. Afirmația lui Mihai este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
În 22 ore mașina parcurge 2⋅80=1602\cdot 80=160 km, deci afirmația este adevărată5p
Exerciții de același tip: Date și afirmații →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

În figura alăturată punctele AA, BB și CC sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AC=16AC=16 cm. Știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, iar punctul NN este mijlocul segmentului BCBC, lungimea segmentului MNMN este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 1
  1. 44 cm
  2. 88 cm
  3. 1212 cm
  4. 1616 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
MN=MB+BN=AB+BC2=AC2=8MN=MB+BN=\dfrac{AB+BC}{2}=\dfrac{AC}{2}=8 cm5p
Exerciții de același tip: Puncte și segmente →

Exercițiul 2 · 5p

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele perpendiculare ABAB și CDCD. Punctul OO este intersecția celor două drepte și semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului BOCBOC. Măsura unghiului AOMAOM este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 2
  1. 45∘45^\circ
  2. 125∘125^\circ
  3. 135∘135^\circ
  4. 180∘180^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
∢BOM=45∘\sphericalangle BOM=45^\circ, deci ∢AOM=180∘−45∘=135∘\sphericalangle AOM=180^\circ-45^\circ=135^\circ5p
Exerciții de același tip: Unghiuri →

Exercițiul 3 · 5p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu BC=4BC=4 cm. Punctul PP este mijlocul segmentului ABAB. Distanța de la punctul PP la dreapta ACAC este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 3
  1. 11 cm
  2. 3\sqrt{3} cm
  3. 22 cm
  4. 5\sqrt{5} cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Distanța de la PP la ACAC este jumătate din înălțimea triunghiului, adică 12⋅432=3\dfrac{1}{2}\cdot\dfrac{4\sqrt{3}}{2}=\sqrt{3} cm5p
Exerciții de același tip: Triunghiuri →

Exercițiul 4 · 5p

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD. Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, iar punctul SS este mijlocul laturii BCBC. Raportul dintre aria triunghiului COSCOS și aria paralelogramului ABCDABCD este egal cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 4
  1. 18\dfrac{1}{8}
  2. 14\dfrac{1}{4}
  3. 44
  4. 88
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
ACOS=12ACOB=12⋅14AABCD=18AABCD\mathcal{A}_{COS}=\dfrac{1}{2}\mathcal{A}_{COB}=\dfrac{1}{2}\cdot\dfrac{1}{4}\mathcal{A}_{ABCD}=\dfrac{1}{8}\mathcal{A}_{ABCD}5p
Exerciții de același tip: Patrulatere →

Exercițiul 5 · 5p

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru AB=50AB=50 cm. Lungimea acestui cerc este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 5
  1. 2500π2500\pi cm
  2. 100π100\pi cm
  3. 50π50\pi cm
  4. 25π25\pi cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
L=π⋅d=50πL=\pi\cdot d=50\pi cm5p
Exerciții de același tip: Cercul →

Exercițiul 6 · 5p

În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC. Dacă AB=AA′=6AB=AA'=6 cm, atunci aria laterală a prismei este egală cu:

Figura pentru Subiectul al II-lea, 6
  1. 216 cm2216\text{ cm}^2
  2. 108 cm2108\text{ cm}^2
  3. 543 cm254\sqrt{3}\text{ cm}^2
  4. 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Aℓ=3⋅6⋅6=108 cm2\mathcal{A}_\ell=3\cdot 6\cdot 6=108\text{ cm}^25p
Exerciții de același tip: Corpuri geometrice →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Doi copii, Alin și Ioana, au fiecare câte un coș cu alune. Dacă Alin ar primi de la Ioana 44 alune, atunci Ioana ar avea de 33 ori mai multe alune decât Alin.

a) · 2p

Este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 4545 de alune? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
3(A+4)=45−43(A+4)=45-4, unde AA reprezintă numărul alunelor din coșul lui Alin1p
A+4=413A+4=\dfrac{41}{3}, nu este număr natural, deci nu este posibil ca Ioana să aibă în coș exact 4545 de alune1p

b) · 3p

Dacă Ioana ar primi de la Alin două alune, atunci Alin ar avea de 66 ori mai puține alune decât Ioana. Determină numărul alunelor din coșul Ioanei.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
3(A+4)=I−43(A+4)=I-4, unde II reprezintă numărul alunelor din coșul Ioanei1p
6(A−2)=I+26(A-2)=I+21p
I=46I=46, deci Ioana are în coș 4646 de alune1p
Exerciții de același tip: Probleme cu text →

Problema 2

Se consideră expresia E(x)=(x+3x−1+4xx2+2x−3):x+9x−1E(x)=\left(\dfrac{x+3}{x-1}+\dfrac{4x}{x^2+2x-3}\right):\dfrac{x+9}{x-1}, unde xx este număr real, x≠−9x\ne -9, x≠−3x\ne -3 și x≠1x\ne 1.

a) · 2p

Arată că x2+2x−3=(x−1)(x+3)x^2+2x-3=(x-1)(x+3), pentru orice număr real xx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x2+2x−3=x2−x+3x−3=x^2+2x-3=x^2-x+3x-3=1p
=x(x−1)+3(x−1)=(x−1)(x+3)=x(x-1)+3(x-1)=(x-1)(x+3), pentru orice număr real xx1p

b) · 3p

Arată că numărul T=90⋅E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6)T=\sqrt{90\cdot E(3)\cdot E(4)\cdot E(5)\cdot E(6)} este natural.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=(x+3)(x+3)+4x(x−1)(x+3)⋅x−1x+9=E(x)=\dfrac{(x+3)(x+3)+4x}{(x-1)(x+3)}\cdot\dfrac{x-1}{x+9}=1p
=x2+10x+9x+3⋅1x+9=x+1x+3=\dfrac{x^2+10x+9}{x+3}\cdot\dfrac{1}{x+9}=\dfrac{x+1}{x+3}, pentru orice număr real xx, x≠−9x\ne -9, x≠−3x\ne -3 și x≠1x\ne 11p
E(3)⋅E(4)⋅E(5)⋅E(6)=518E(3)\cdot E(4)\cdot E(5)\cdot E(6)=\dfrac{5}{18}, de unde obținem T=90⋅518=5T=\sqrt{90\cdot\dfrac{5}{18}}=5, deci numărul TT este natural1p
Exerciții de același tip: Expresii algebrice →

Problema 3

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=12⋅x−2f(x)=\dfrac{1}{2}\cdot x-2.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 3

a) · 2p

Arată că f(4)⋅f(6)=0f(4)\cdot f(6)=0.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(4)=0f(4)=01p
f(4)⋅f(6)=0⋅f(6)=0f(4)\cdot f(6)=0\cdot f(6)=01p

b) · 3p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Calculează lungimea medianei din CC a triunghiului ABCABC, unde C(0,3)C(0,3).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(4,0)A(4,0), B(0,−2)B(0,-2)1p
AC=AO2+OC2=5AC=\sqrt{AO^2+OC^2}=5, BC=5BC=5, AB=AO2+BO2=25AB=\sqrt{AO^2+BO^2}=2\sqrt{5}1p
În triunghiul isoscel ACBACB, CDCD este mediană, deci CD⊥ABCD\perp AB, de unde obținem CD=25CD=2\sqrt{5}1p
Exerciții de același tip: Funcții →

Problema 4

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, cu AC=9AC=9 cm. Punctul HH este ortocentrul triunghiului ABCABC, punctul MM este proiecția punctului HH pe dreapta ACAC și HM=2HM=2 cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 4

a) · 2p

Arată că aria triunghiului AHCAHC este egală cu 9 cm29\text{ cm}^2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AAHC=HM⋅AC2=\mathcal{A}_{AHC}=\dfrac{HM\cdot AC}{2}=1p
=2⋅92=9 cm2=\dfrac{2\cdot 9}{2}=9\text{ cm}^21p

b) · 3p

Știind că AH=2⋅CDAH=2\cdot CD, unde {D}=AH∩BC\{D\}=AH\cap BC, determină lungimea segmentului CDCD.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
△AHM∼△ACD⇒AHAC=HMCD\triangle AHM\sim\triangle ACD\Rightarrow\dfrac{AH}{AC}=\dfrac{HM}{CD}1p
Cum AH=2⋅CD⇒2⋅CD9=2CDAH=2\cdot CD\Rightarrow\dfrac{2\cdot CD}{9}=\dfrac{2}{CD}1p
CD=3CD=3 cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: triunghiuri și patrulatere →

Problema 5

În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD și triunghiul dreptunghic isoscel BCQBCQ, cu QB=QCQB=QC, unde punctul QQ este situat în exteriorul pătratului.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 5

a) · 2p

Arată că măsura unghiului ACQACQ este egală cu 90∘90^\circ.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel, deci ∢ACB=45∘\sphericalangle ACB=45^\circ1p
Triunghiul BCQBCQ este dreptunghic isoscel ⇒∢BCQ=45∘\Rightarrow\sphericalangle BCQ=45^\circ, deci ∢ACQ=∢ACB+∢BCQ=90∘\sphericalangle ACQ=\sphericalangle ACB+\sphericalangle BCQ=90^\circ1p

b) · 3p

Arată că AT=3⋅TCAT=3\cdot TC, unde TT este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și DQDQ.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∢DOC=∢OCQ=90∘⇒DO∥CQ\sphericalangle DOC=\sphericalangle OCQ=90^\circ\Rightarrow DO\parallel CQ, unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD1p
△OCB≡△QCB\triangle OCB\equiv\triangle QCB, deci CO=CQCO=CQ și CO=DOCO=DO, deci DO=CQDO=CQ și, cum DO∥CQDO\parallel CQ, obținem că DOQCDOQC este paralelogram1p
OT=TC=CO2OT=TC=\dfrac{CO}{2}, AT=AO+OT=CO+CO2=3⋅CO2=3⋅TCAT=AO+OT=CO+\dfrac{CO}{2}=3\cdot\dfrac{CO}{2}=3\cdot TC1p
Exerciții de același tip: Geometrie plană: arii și asemănare →

Problema 6

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=6AB=6 cm.

Figura pentru Subiectul al III-lea, 6

a) · 2p

Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 216 cm3216\text{ cm}^3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
V=AB3=V=AB^3=1p
=63=216 cm3=6^3=216\text{ cm}^31p

b) · 3p

Punctul NN este mijlocul segmentului BB′BB', punctul MM este mijlocul segmentului CC′CC', AN∩(A′B′C′)={P}AN\cap(A'B'C')=\{P\} și D′M∩(ABC)={Q}D'M\cap(ABC)=\{Q\}. Determină lungimea segmentului PQPQ.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AN∩A′B′={P}AN\cap A'B'=\{P\}, D′M∩DC={Q}D'M\cap DC=\{Q\}1p
△ABN≡△PB′N⇒AB=PB′\triangle ABN\equiv\triangle PB'N\Rightarrow AB=PB' și △D′C′M≡△QCM⇒D′C′=QC\triangle D'C'M\equiv\triangle QCM\Rightarrow D'C'=QC1p
PB′=QCPB'=QC și PB′∥QC⇒CQPB′PB'\parallel QC\Rightarrow CQPB' este paralelogram, deci PQ=B′C=62PQ=B'C=6\sqrt{2} cm1p
Exerciții de același tip: Geometrie în spațiu →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Evaluarea Națională

Toate subiectele →