MateSim

Modelul de Evaluare Națională 2027 la matematică, rezolvat și explicat

Toate cele 24 de cerințe din modelul de Evaluare Națională 2027 la matematică, rezolvate și explicate: grilele, problemele, capcanele și punctajul din barem.

Evaluarea Națională · 22 min de citit

Acesta este modelul de subiect pentru Evaluarea Națională 2027 la matematică, publicat de Ministerul Educației în noiembrie 2026, rezolvat integral. La fiecare cerință ai enunțul oficial, o explicație „cum gândești” și, sub ea, baremul. La grile, baremul dă doar litera, așa că explicația grilelor e scrisă de noi. Dacă vrei doar enunțul și baremul, le găsești pe pagina modelului EN 2027 cu barem.

2 oretimp de lucru
12 grilela Subiectele I și II, 5 sau 0 puncte
6 problemela Subiectul III, cu a) 2p și b) 3p
10pdin oficiu

Răspunsurile din baremul oficial

Ex. 1 Ex. 2 Ex. 3 Ex. 4 Ex. 5 Ex. 6
Subiectul I b) c) b) c) c) a)
Subiectul al II-lea d) c) b) c) b) a)
Subiectul al III-lea a) b)
1. Pixurile nu pot fi exact 2626 8989 de pixuri
2. Expresia identitatea cerută A=15A = 15
3. Funcția f(0)+f(2)=−2f(0) + f(2) = -2 C(−2,−4)C(-2, -4), ariile 22 și 44
4. Dreptunghiul GG aparține dreptei BDBD GN=37GN = \sqrt{37} cm
5. Trapezul 60∘60^\circ BM=3BM = 3 cm
6. Piramida OD=63OD = 6\sqrt{3} cm distanța =2= 2 cm

Toate rezolvările de mai jos ajung exact la aceste rezultate. La Subiectul al III-lea, explicațiile urmează pașii baremului, cu punctele lui.

Încearcă-l întâi singur

Un model rezolvat te ajută cel mai mult după ce l-ai lucrat tu, pe timp. Dă-l ca simulare de 2 ore, apoi citește doar explicațiile cerințelor la care ai greșit.

Pe MateSim, cu cronometru de 2 ore și notă la final.

Dă modelul 2027 ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

1. Ordinea operațiilor

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul I, ex. 1

Rezultatul calculului 16+6⋅216+6\cdot 2 este egal cu:

  1. 4444
  2. 2828
  3. 44
  4. 22
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
16+6⋅2=16+12=2816+6\cdot 2=16+12=285p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Înmulțirea se face înaintea adunării: 6⋅2=126 \cdot 2 = 12, apoi 16+12=2816 + 12 = 28. Răspunsul este b).

Atenție

Varianta a) 4444 e exact rezultatul celui care adună întâi: (16+6)⋅2=44(16 + 6) \cdot 2 = 44. Grilele au de obicei o variantă pentru fiecare greșeală tipică.

2. Mărimi direct proporționale

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul I, ex. 2

Știind că 66 kg de mere costă 1818 lei, 22 kg de mere de același fel costă:

  1. 1212 lei
  2. 99 lei
  3. 66 lei
  4. 33 lei
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
11 kg de mere costă 18:6=318:6=3 lei, deci 22 kg costă 2⋅3=62\cdot 3=6 lei5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Afli prețul unui kilogram: 18:6=318 : 6 = 3 lei. Pentru 22 kg: 2⋅3=62 \cdot 3 = 6 lei, răspunsul c). Altfel: 22 kg sunt a treia parte din 66 kg, deci costă 18:3=618 : 3 = 6 lei.

3. Ecuație cu numere întregi

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul I, ex. 3

Soluția ecuației 2−x=82-x=8 este numărul întreg:

  1. −10-10
  2. −6-6
  3. 66
  4. 1010
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
2−x=8⇒x=2−8=−62-x=8\Rightarrow x=2-8=-65p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Din 2−x=82 - x = 8 obții x=2−8=−6x = 2 - 8 = -6, răspunsul b). Verificare: 2−(−6)=2+6=82 - (-6) = 2 + 6 = 8.

Atenție

Varianta c) 66 apare dacă pierzi semnul. Verificarea prin înlocuire durează câteva secunde și te scapă de asta.

4. Compararea numerelor zecimale

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul I, ex. 4

Cel mai mare element al mulțimii A={3,51; 3,5(1); 3,(51); 3,511}A=\{3{,}51;\ 3{,}5(1);\ 3{,}(51);\ 3{,}511\} este numărul:

  1. 3,513{,}51
  2. 3,5(1)3{,}5(1)
  3. 3,(51)3{,}(51)
  4. 3,5113{,}511
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
3,(51)=3,5151…3{,}(51)=3{,}5151\ldots, 3,5(1)=3,5111…3{,}5(1)=3{,}5111\ldots, deci 3,51<3,511<3,5(1)<3,(51)3{,}51<3{,}511<3{,}5(1)<3{,}(51)5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Scrie toate numerele cu același număr de zecimale: 3,51003{,}5100, 3,5111…3{,}5111\ldots, 3,5151…3{,}5151\ldots și 3,51103{,}5110. Compari cifră cu cifră: la a treia zecimală, 3,(51)3{,}(51) are 55, celelalte au 00 sau 11. Cel mai mare este 3,(51)3{,}(51), răspunsul c).

5. Media geometrică: cine a răspuns corect?

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul I, ex. 5

Patru elevi, Ioana, Sofia, Andrei și Dan, calculează media geometrică a numerelor a=105a=10\sqrt{5} și b=105b=\dfrac{10}{\sqrt{5}}. Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos:IoanaSofiaAndreiDan105651050\begin{array}{|c|c|c|c|}\hline \text{Ioana}&\text{Sofia}&\text{Andrei}&\text{Dan}\\\hline 10\sqrt{5}&6\sqrt{5}&10&50\\\hline\end{array}Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

  1. Ioana
  2. Sofia
  3. Andrei
  4. Dan
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
mg=a⋅b=105⋅105=100=10m_g=\sqrt{a\cdot b}=\sqrt{10\sqrt{5}\cdot\dfrac{10}{\sqrt{5}}}=\sqrt{100}=10, rezultatul lui Andrei5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Media geometrică a două numere pozitive este mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}. Aici a⋅b=105⋅105=100a \cdot b = 10\sqrt{5} \cdot \dfrac{10}{\sqrt{5}} = 100, deci mg=100=10m_g = \sqrt{100} = 10: rezultatul lui Andrei, c).

Atenție

Sofia a calculat media aritmetică: 105+252=65\dfrac{10\sqrt{5} + 2\sqrt{5}}{2} = 6\sqrt{5} (pentru că 105=25\dfrac{10}{\sqrt{5}} = 2\sqrt{5}). E cea mai frecventă confuzie la acest tip de grilă.

6. Citirea unei diagrame

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul I, ex. 6

În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de cărți vândute într-o librărie în primele cinci luni ale anului 20262026.

Figura exercițiului
Enunțul „Conform informațiilor din diagramă, numărul de cărți vândute în luna martie este egal cu un sfert din numărul de cărți vândute în luna februarie.” este:

  1. adevărată
  2. falsă
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
În februarie s-au vândut 20002000 de cărți, iar în martie 500500, și 500=20004500=\dfrac{2000}{4}, deci enunțul este adevărat5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Citești din diagramă cele două valori: 20002000 de cărți în februarie și 500500 în martie. Un sfert din 20002000 este 2000:4=5002000 : 4 = 500, deci enunțul este adevărat, răspunsul a).

Toate grilele oficiale de Evaluare Națională, pe poziții.

Exersează grilele de la Subiectul I →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Simetricul unui punct

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 1

În figura alăturată, punctele MM, NN, PP, QQ și RR sunt coliniare, în această ordine, astfel încât MN=NP=PQ=QRMN=NP=PQ=QR. Simetricul punctului MM față de punctul PP este punctul:

Figura exercițiului

  1. NN
  2. PP
  3. QQ
  4. RR
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: d)

PasPuncte
MP=MN+NP=2⋅MNMP=MN+NP=2\cdot MN și PR=PQ+QR=2⋅MNPR=PQ+QR=2\cdot MN, deci PP este mijlocul segmentului MRMR și simetricul lui MM față de PP este RR5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Simetricul lui MM față de PP este punctul XX pentru care PP este mijlocul segmentului MXMX. Cum MP=MN+NP=2⋅MNMP = MN + NP = 2 \cdot MN și PR=PQ+QR=2⋅MNPR = PQ + QR = 2 \cdot MN, punctul PP e chiar mijlocul lui MRMR. Simetricul este RR, răspunsul d).

2. Unghiuri formate de drepte paralele

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 2

În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD. Punctele BB și CC sunt de o parte și de alta a dreptei DADA. Dreapta DADA este perpendiculară pe dreapta ACAC și măsura unghiului ADCADC este egală cu 35∘35^\circ. Măsura unghiului CABCAB este egală cu:

Figura exercițiului

  1. 55∘55^\circ
  2. 90∘90^\circ
  3. 125∘125^\circ
  4. 145∘145^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AB∥CD⇒∢DAB=∢ADC=35∘AB\parallel CD\Rightarrow\sphericalangle DAB=\sphericalangle ADC=35^\circ (alterne interne), deci ∢CAB=∢CAD+∢DAB=90∘+35∘=125∘\sphericalangle CAB=\sphericalangle CAD+\sphericalangle DAB=90^\circ+35^\circ=125^\circ5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Dreptele ABAB și CDCD sunt paralele, iar ADAD e o secantă, deci unghiurile alterne interne sunt egale: ∢DAB=∢ADC=35∘\sphericalangle DAB = \sphericalangle ADC = 35^\circ. Unghiul CADCAD e drept, pentru că DA⊥ACDA \perp AC. Așadar ∢CAB=90∘+35∘=125∘\sphericalangle CAB = 90^\circ + 35^\circ = 125^\circ, răspunsul c).

3. Perimetrul triunghiului isoscel

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 3

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB=AC și BC=12BC=12 cm. Perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 3232 cm. Lungimea segmentului ABAB este egală cu:

Figura exercițiului

  1. 88 cm
  2. 1010 cm
  3. 1212 cm
  4. 2020 cm
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
2⋅AB+12=322\cdot AB+12=32, deci AB=10AB=10 cm5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Laturile egale sunt ABAB și ACAC, deci perimetrul este 2⋅AB+BC2 \cdot AB + BC. Din 2⋅AB+12=322 \cdot AB + 12 = 32 obții 2⋅AB=202 \cdot AB = 20, adică AB=10AB = 10 cm, răspunsul b).

4. Aria paralelogramului

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 4

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AB=20AB=20 cm, AD=10AD=10 cm și ∢BAD=45∘\sphericalangle BAD=45^\circ. Aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu:

Figura exercițiului

  1. 502 cm250\sqrt{2}\text{ cm}^2
  2. 100 cm2100\text{ cm}^2
  3. 1002 cm2100\sqrt{2}\text{ cm}^2
  4. 200 cm2200\text{ cm}^2
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
AABCD=AB⋅AD⋅sin⁡45∘=20⋅10⋅22=1002 cm2\mathcal{A}_{ABCD}=AB\cdot AD\cdot\sin 45^\circ=20\cdot 10\cdot\dfrac{\sqrt{2}}{2}=100\sqrt{2}\text{ cm}^25p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Aria unui paralelogram este produsul a două laturi alăturate înmulțit cu sinusul unghiului dintre ele: 20⋅10⋅22=1002 cm220 \cdot 10 \cdot \dfrac{\sqrt{2}}{2} = 100\sqrt{2}\ \text{cm}^2, răspunsul c). Fără sinus, duci înălțimea din DD: ea este AD⋅22=52AD \cdot \dfrac{\sqrt{2}}{2} = 5\sqrt{2} cm, iar aria este baza ori înălțimea: 20⋅52=1002 cm220 \cdot 5\sqrt{2} = 100\sqrt{2}\ \text{cm}^2.

5. Unghi înscris în cerc

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 5

În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO. Punctele AA, BB și CC sunt situate pe cerc, astfel încât arcele mici ABAB, BCBC și ACAC au măsuri egale. Măsura unghiului ABCABC este egală cu:

Figura exercițiului

  1. 30∘30^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 90∘90^\circ
  4. 120∘120^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: b)

PasPuncte
Fiecare arc are 360∘3=120∘\dfrac{360^\circ}{3}=120^\circ, iar unghiul înscris ABCABC are măsura jumătate din arcul ACAC, adică 60∘60^\circ5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Cele trei arce egale împart cercul în trei: fiecare are 360∘:3=120∘360^\circ : 3 = 120^\circ. Unghiul ABCABC e înscris în cerc, deci măsura lui e jumătate din arcul cuprins între laturi: 120∘:2=60∘120^\circ : 2 = 60^\circ, răspunsul b). Altfel spus, triunghiul ABCABC e echilateral.

6. Unghiul a două drepte în cub

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 6

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Măsura unghiului dreptelor ACAC și DD′DD' este egală cu:

Figura exercițiului

  1. 90∘90^\circ
  2. 60∘60^\circ
  3. 45∘45^\circ
  4. 30∘30^\circ
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
DD′⊥(ABC)DD'\perp(ABC) și AC⊂(ABC)AC\subset(ABC), deci DD′⊥ACDD'\perp AC și unghiul dreptelor este de 90∘90^\circ5p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești. Muchia DD′DD' e perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC), deci e perpendiculară pe orice dreaptă din acest plan, inclusiv pe ACAC. Unghiul este 90∘90^\circ, răspunsul a), chiar dacă cele două drepte nu se intersectează.

Formulele folosite la Subiectul al II-lea

Unghiuri alterne interne egale; perimetrul și aria triunghiului; aria paralelogramului =a⋅b⋅sin⁡= a \cdot b \cdot \sin (unghiul dintre ele); unghiul înscris == jumătate din arcul cuprins; o dreaptă perpendiculară pe un plan e perpendiculară pe orice dreaptă din plan. Le ai pe toate la formule pentru Evaluarea Națională.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Problemă cu resturi

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 1 a)

Într-o cutie sunt pixuri. Dacă pixurile se împart în mod egal la 55 copii, în cutie rămân 44 pixuri. Dacă pixurile se împart în mod egal la 66 copii, în cutie rămân 55 pixuri.

Este posibil ca în cutie să fie exact 2626 de pixuri? Justifică răspunsul dat.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Restul împărțirii lui 2626 la 55 este 11, deci dacă pixurile se împart în mod egal la 55 copii, în cutie va rămâne un pix1p
Cum 1≠41\ne 4, deducem că în cutie nu pot fi exact 2626 de pixuri1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la a). Verifici condiția din enunț: 26=5⋅5+126 = 5 \cdot 5 + 1, deci la împărțirea la 55 copii rămâne 11 pix, nu 44. Răspunsul este „nu”, iar justificarea e chiar acest calcul.

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 1 b)

Într-o cutie sunt pixuri. Dacă pixurile se împart în mod egal la 55 copii, în cutie rămân 44 pixuri. Dacă pixurile se împart în mod egal la 66 copii, în cutie rămân 55 pixuri.

Știind că numărul de pixuri din cutie este cuprins între 8080 și 100100, determină câte pixuri sunt în cutie.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x=5⋅a+4x=5\cdot a+4 și x=6⋅b+5x=6\cdot b+5, unde xx reprezintă numărul de pixuri din cutie1p
x+1=5(a+1)x+1=5(a+1) și x+1=6(b+1)x+1=6(b+1), deci x+1x+1 este un multiplu comun al numerelor 55 și 661p
Cel mai mic multiplu comun al numerelor 55 și 66 este 3030, deci (x+1) ⋮ 30(x+1)\,\vdots\,30 și, cum 80<x<100⇒x+1=90⇒x=8980<x<100\Rightarrow x+1=90\Rightarrow x=891p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la b). Trucul e să adaugi un pix. Dacă rămân 44 la împărțirea la 55 și 55 la împărțirea la 66, atunci x+1x + 1 se împarte exact și la 55, și la 66, deci e multiplu de 3030. Între 8181 și 101101, singurul multiplu de 3030 este 9090, deci x=89x = 89. Verificare: 89=5⋅17+489 = 5 \cdot 17 + 4 și 89=6⋅14+589 = 6 \cdot 14 + 5.

2. Expresie algebrică

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 2 a)

Se consideră expresia E(x)=(xx3−x−1x−1)⋅x2+2x+1xE(x)=\left(\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}\right)\cdot\dfrac{x^2+2x+1}{x}, unde xx este număr real, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 1.

Arată că xx3−x−1x−1=x(1−x)(x+1)\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}=\dfrac{x}{(1-x)(x+1)}, pentru orice număr real xx, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 1.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
xx3−x−1x−1=xx(x2−1)−1x−1=1(x−1)(x+1)−x+1(x−1)(x+1)=\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}=\dfrac{x}{x\left(x^2-1\right)}-\dfrac{1}{x-1}=\dfrac{1}{(x-1)(x+1)}-\dfrac{x+1}{(x-1)(x+1)}=1p
=1−x−1(x−1)(x+1)=x(1−x)(x+1)=\dfrac{1-x-1}{(x-1)(x+1)}=\dfrac{x}{(1-x)(x+1)}, pentru orice număr real xx, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 11p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la a). Descompui numitorul: x3−x=x(x−1)(x+1)x^3 - x = x(x-1)(x+1), apoi simplifici prima fracție prin xx. Aduci la numitorul comun (x−1)(x+1)(x-1)(x+1) și obții 1−(x+1)(x−1)(x+1)=−x(x−1)(x+1)=x(1−x)(x+1)\dfrac{1 - (x+1)}{(x-1)(x+1)} = \dfrac{-x}{(x-1)(x+1)} = \dfrac{x}{(1-x)(x+1)}.

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 2 b)

Se consideră expresia E(x)=(xx3−x−1x−1)⋅x2+2x+1xE(x)=\left(\dfrac{x}{x^3-x}-\dfrac{1}{x-1}\right)\cdot\dfrac{x^2+2x+1}{x}, unde xx este număr real, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 1.

Arată că A=E(2)⋅E(3)⋅E(4)⋅E(5)A=E(2)\cdot E(3)\cdot E(4)\cdot E(5) este număr natural.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=x(1−x)(x+1)⋅(x+1)2x=x+11−xE(x)=\dfrac{x}{(1-x)(x+1)}\cdot\dfrac{(x+1)^2}{x}=\dfrac{x+1}{1-x}, pentru orice număr real xx, x≠−1x\ne -1, x≠0x\ne 0 și x≠1x\ne 11p
A=−31⋅(−42)⋅(−53)⋅(−64)A=-\dfrac{3}{1}\cdot\left(-\dfrac{4}{2}\right)\cdot\left(-\dfrac{5}{3}\right)\cdot\left(-\dfrac{6}{4}\right)1p
A=15A=15, care este număr natural1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la b). Întâi simplifici toată expresia, folosind a): E(x)=x(1−x)(x+1)⋅(x+1)2x=x+11−xE(x) = \dfrac{x}{(1-x)(x+1)} \cdot \dfrac{(x+1)^2}{x} = \dfrac{x+1}{1-x}. Apoi calculezi: E(2)=−3E(2) = -3, E(3)=−2E(3) = -2, E(4)=−53E(4) = -\dfrac{5}{3}, E(5)=−32E(5) = -\dfrac{3}{2}. Patru factori negativi dau un produs pozitiv: A=3⋅2⋅53⋅32=15A = 3 \cdot 2 \cdot \dfrac{5}{3} \cdot \dfrac{3}{2} = 15, număr natural.

3. Funcția de gradul I

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 3 a)

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x−2f(x)=x-2.

Figura exercițiului

Arată că f(0)+f(2)=−2f(0)+f(2)=-2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(0)=−2f(0)=-21p
f(2)=0f(2)=0, deci f(0)+f(2)=−2f(0)+f(2)=-21p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la a). f(0)=0−2=−2f(0) = 0 - 2 = -2 și f(2)=2−2=0f(2) = 2 - 2 = 0, deci suma este −2-2.

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 3 b)

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x−2f(x)=x-2.

Figura exercițiului

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Știind că punctele AA, BB și C(2a,a−3)C(2a,a-3) sunt coliniare, unde aa este număr real, arată că AΔAOC=2⋅AΔAOB\mathcal{A}_{\Delta AOC}=2\cdot\mathcal{A}_{\Delta AOB}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(2,0)A(2,0) și B(0,−2)B(0,-2)1p
Punctele AA, BB și CC sunt coliniare, deci punctul CC aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff, de unde f(2a)=a−3⇒a=−1f(2a)=a-3\Rightarrow a=-1, deci C(−2,−4)C(-2,-4)1p
AΔAOB=OA⋅OB2=2\mathcal{A}_{\Delta AOB}=\dfrac{OA\cdot OB}{2}=2, AΔAOC=d(C,Ox)⋅OA2=4=2⋅AΔAOB\mathcal{A}_{\Delta AOC}=\dfrac{d(C,Ox)\cdot OA}{2}=4=2\cdot\mathcal{A}_{\Delta AOB}1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la b). Intersecția cu OxOx: f(x)=0f(x) = 0, deci A(2,0)A(2, 0). Cu OyOy: f(0)=−2f(0) = -2, deci B(0,−2)B(0, -2). Punctul CC e coliniar cu AA și BB, deci e pe grafic: f(2a)=a−3f(2a) = a - 3, adică 2a−2=a−32a - 2 = a - 3 și a=−1a = -1, C(−2,−4)C(-2, -4). Ariile: AAOB=2⋅22=2\mathcal{A}_{AOB} = \dfrac{2 \cdot 2}{2} = 2 și AAOC=OA⋅42=4\mathcal{A}_{AOC} = \dfrac{OA \cdot 4}{2} = 4, unde 44 e distanța de la CC la axa OxOx. Deci AAOC=2⋅AAOB\mathcal{A}_{AOC} = 2 \cdot \mathcal{A}_{AOB}.

4. Dreptunghi și centrul de greutate

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 4 a)

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=9AB=9 cm și BC=6BC=6 cm. Punctele MM, NN și PP sunt mijloacele laturilor CDCD, BCBC, respectiv ADAD. Dreapta AMAM intersectează dreapta CPCP în punctul GG.

Figura exercițiului

Demonstrează că punctul GG aparține dreptei BDBD.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul ADCADC, AMAM și CPCP sunt mediane, deci punctul GG este centrul de greutate1p
{O}=AC∩BD\{O\}=AC\cap BD, OO mijlocul lui ACAC, de unde obținem că punctele DD, GG și OO sunt coliniare, deci punctul GG se află pe dreapta BDBD1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la a). În triunghiul ADCADC, segmentele AMAM și CPCP unesc vârfuri cu mijloacele laturilor opuse: sunt mediane. Intersecția lor, GG, este centrul de greutate, prin care trece și a treia mediană, DODO, unde OO e mijlocul lui ACAC. Iar DODO e o bucată din diagonala BDBD, deci GG e pe BDBD.

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 4 b)

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=9AB=9 cm și BC=6BC=6 cm. Punctele MM, NN și PP sunt mijloacele laturilor CDCD, BCBC, respectiv ADAD. Dreapta AMAM intersectează dreapta CPCP în punctul GG.

Figura exercițiului

Demonstrează că lungimea segmentului GNGN este egală cu 37\sqrt{37} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
GQ⊥BCGQ\perp BC, Q∈BCQ\in BC, deci GQ∥DCGQ\parallel DC, ΔBGQ∼ΔBDC⇒BQBC=BGBD=GQDC\Delta BGQ\sim\Delta BDC\Rightarrow\dfrac{BQ}{BC}=\dfrac{BG}{BD}=\dfrac{GQ}{DC}1p
DGDO=23⇒DGBD=26=13\dfrac{DG}{DO}=\dfrac{2}{3}\Rightarrow\dfrac{DG}{BD}=\dfrac{2}{6}=\dfrac{1}{3}, de unde obținem GQ=6GQ=6 cm, BQ=4BQ=4 cm, deci NQ=1NQ=1 cm1p
În triunghiul NGQNGQ, dreptunghic în QQ, GN=GQ2+QN2=37GN=\sqrt{GQ^2+QN^2}=\sqrt{37} cm1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la b). Centrul de greutate e la două treimi din mediană: DG=23DO=13DBDG = \dfrac{2}{3} DO = \dfrac{1}{3} DB, deci BG=23BDBG = \dfrac{2}{3} BD. Duci GQ⊥BCGQ \perp BC. Din asemănarea triunghiurilor BGQBGQ și BDCBDC: GQ=23⋅9=6GQ = \dfrac{2}{3} \cdot 9 = 6 cm și BQ=23⋅6=4BQ = \dfrac{2}{3} \cdot 6 = 4 cm. Cum BN=3BN = 3 cm, NQ=1NQ = 1 cm. Cu Pitagora: GN=62+12=37GN = \sqrt{6^2 + 1^2} = \sqrt{37} cm.

5. Trapez

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 5 a)

În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD, cu AB∥CDAB\parallel CD, CD=4CD=4 cm, AD=6AD=6 cm, iar punctul MM aparține segmentului ABAB, astfel încât dreapta DMDM să fie perpendiculară pe dreapta ADAD și AM=12AM=12 cm.

Figura exercițiului

Determină măsura unghiului DABDAB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul DAMDAM, dreptunghic în DD, cos⁡(∢DAM)=ADAM=12\cos\left(\sphericalangle DAM\right)=\dfrac{AD}{AM}=\dfrac{1}{2}1p
∢DAM=60∘\sphericalangle DAM=60^\circ1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la a). Triunghiul DAMDAM e dreptunghic în DD, iar cateta AD=6AD = 6 cm e jumătate din ipotenuza AM=12AM = 12 cm. Deci cos⁡(∢DAM)=12\cos(\sphericalangle DAM) = \dfrac{1}{2} și unghiul are 60∘60^\circ.

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 5 b)

În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD, cu AB∥CDAB\parallel CD, CD=4CD=4 cm, AD=6AD=6 cm, iar punctul MM aparține segmentului ABAB, astfel încât dreapta DMDM să fie perpendiculară pe dreapta ADAD și AM=12AM=12 cm.

Figura exercițiului

Determină lungimea segmentului BMBM, știind că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 5732 cm2\dfrac{57\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
DN⊥ABDN\perp AB, N∈ABN\in AB, deci în triunghiul dreptunghic ANDAND, sin⁡(∢NAD)=DNAD⇒DN=33\sin\left(\sphericalangle NAD\right)=\dfrac{DN}{AD}\Rightarrow DN=3\sqrt{3} cm1p
AABCD=(AB+CD)⋅DN2\mathcal{A}_{ABCD}=\dfrac{(AB+CD)\cdot DN}{2}, de unde obținem AB=15AB=15 cm1p
MB=AB−AM=3MB=AB-AM=3 cm1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la b). Înălțimea trapezului, din DD: DN=AD⋅sin⁡60∘=6⋅32=33DN = AD \cdot \sin 60^\circ = 6 \cdot \dfrac{\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3} cm. Din formula ariei, (AB+4)⋅332=5732\dfrac{(AB + 4) \cdot 3\sqrt{3}}{2} = \dfrac{57\sqrt{3}}{2}, deci AB+4=19AB + 4 = 19 și AB=15AB = 15 cm. Atunci BM=AB−AM=15−12=3BM = AB - AM = 15 - 12 = 3 cm.

6. Geometrie în spațiu

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 6 a)

În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD, cu AB=12AB=12 cm și măsura unghiului ADCADC egală cu 60∘60^\circ. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), VO=6VO=6 cm. Punctele MM, NN și PP sunt situate pe segmentele VAVA, VDVD, respectiv VOVO astfel încât VMVA=23\dfrac{VM}{VA}=\dfrac{2}{3}, DN=4DN=4 cm și PO=VP2PO=\dfrac{VP}{2}.

Figura exercițiului

Arată că lungimea segmentului ODOD este egală cu 636\sqrt{3} cm.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
ABCDABCD romb, AD=DCAD=DC, de unde obținem că triunghiul ADCADC este echilateral1p
DODO înălțime în triunghiul ADCADC, deci DO=63DO=6\sqrt{3} cm1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la a). Într-un romb toate laturile sunt egale, iar unghiul ADCADC are 60∘60^\circ, deci triunghiul ADCADC e echilateral, cu latura 1212 cm. DODO este înălțimea lui: 1232=63\dfrac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3} cm.

Evaluarea Națională 2027, model, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 6 b)

În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD, cu AB=12AB=12 cm și măsura unghiului ADCADC egală cu 60∘60^\circ. Punctul OO este intersecția dreptelor ACAC și BDBD, iar dreapta VOVO este perpendiculară pe planul (ABC)(ABC), VO=6VO=6 cm. Punctele MM, NN și PP sunt situate pe segmentele VAVA, VDVD, respectiv VOVO astfel încât VMVA=23\dfrac{VM}{VA}=\dfrac{2}{3}, DN=4DN=4 cm și PO=VP2PO=\dfrac{VP}{2}.

Figura exercițiului

Determină distanța dintre planele (MNP)(MNP) și (ABC)(ABC).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
În triunghiul VODVOD, dreptunghic în OO, VD=VO2+OD2=12VD=\sqrt{VO^2+OD^2}=12 cm și, cum DN=4DN=4 cm ⇒VNVD=23=VMVA\Rightarrow\dfrac{VN}{VD}=\dfrac{2}{3}=\dfrac{VM}{VA}, deci MN∥ADMN\parallel AD1p
VPVO=23=VMVA\dfrac{VP}{VO}=\dfrac{2}{3}=\dfrac{VM}{VA}, deci MP∥AOMP\parallel AO și, cum MN∩MP={M}MN\cap MP=\{M\}, AD∩AO={A}AD\cap AO=\{A\}, obținem (MNP)∥(ABC)(MNP)\parallel(ABC)1p
VO⊥(MNP)VO\perp(MNP) și, cum VO∩(MNP)={P}VO\cap(MNP)=\{P\}, obținem d((MNP),(ABC))=PO=VO3=2d\big((MNP),(ABC)\big)=PO=\dfrac{VO}{3}=2 cm1p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Cum gândești la b). Arăți că planul (MNP)(MNP) e paralel cu baza, folosind rapoarte egale. VD=62+(63)2=12VD = \sqrt{6^2 + (6\sqrt{3})^2} = 12 cm, deci VN=8VN = 8 cm și VNVD=23\dfrac{VN}{VD} = \dfrac{2}{3}. Din PO=VP2PO = \dfrac{VP}{2} și VO=6VO = 6 cm obții VP=4VP = 4 cm și PO=2PO = 2 cm, deci VPVO=23\dfrac{VP}{VO} = \dfrac{2}{3}. Cu VMVA=23\dfrac{VM}{VA} = \dfrac{2}{3} din enunț, MN∥ADMN \parallel AD și MP∥AOMP \parallel AO, deci planele sunt paralele. Distanța dintre ele este segmentul perpendicular PO=2PO = 2 cm.

Ce punctaj ai luat?

Adună punctele: 5 pentru fiecare grilă corectă, iar la Subiectul al III-lea punctele din barem, pas cu pas. Adaugă 10 din oficiu și împarte la 10. De exemplu, toate grilele (60p) și toate punctele a) (12p) dau 8282 de puncte, adică nota 8,20.

  1. La grilele greșite, uită-te la capcană: aproape mereu e o variantă construită pentru greșeala ta.
  2. La probleme, compară rezolvarea ta cu baremul pas cu pas. Ce pas lipsește costă un punct.
  3. Exersează pozițiile unde ai pierdut puncte, pe subiectele oficiale din anii trecuți.

Toate subiectele oficiale din 2021–2027, pe poziții, cu barem și simulări de 2 ore.

Exersează pentru Evaluarea Națională →

Pentru structura lucrării și cum se punctează, citește ghidul Evaluării Naționale la matematică, iar pentru toate modelele 2027 (inclusiv bac) articolul despre modelele 2027.

Întrebări frecvente

Unde găsesc modelul de Evaluare Națională 2027 la matematică rezolvat?

Pe această pagină ai fiecare cerință din model, cu enunțul oficial, explicația rezolvării și baremul. Enunțul și baremul singure sunt pe pagina modelului EN 2027 cu barem de pe MateSim.

Când a fost publicat modelul de Evaluare Națională 2027?

Modelul de subiect pentru Evaluarea Națională 2027 la matematică a fost publicat de Ministerul Educației în noiembrie 2026, împreună cu baremul.

Câte puncte valorează fiecare exercițiu din model?

Fiecare grilă de la Subiectele I și II valorează 5 puncte și se punctează doar rezultatul. La Subiectul al III-lea, fiecare problemă are 5 puncte: 2 pentru punctul a) și 3 pentru punctul b), cu punctaj parțial pe pași.

Surse

Ce faci mai departe

Teoria se fixează doar dacă exersezi. Gratuit, fără cont pentru exerciții.

Mai citește