MateSim

Evaluarea Națională la matematică: cum arată lucrarea și cum iei punctele

Lucrarea de mate de la Evaluarea Națională explicată: grilele, problemele de la Subiectul III, cum se punctează și cum îți împarți cele 2 ore.

Evaluarea Națională · 10 min de citit

Lucrarea de matematică de la Evaluarea Națională are două părți foarte diferite. Primele două subiecte sunt grile: alegi o variantă și primești fie 5 puncte, fie 0. Ultimul subiect are probleme rezolvate pe larg, la care contează fiecare pas. Dacă știi asta, știi și cum să-ți împarți timpul și efortul. Mai jos ai structura lucrării, cum se punctează, ce vine pe fiecare poziție și metoda pentru fiecare tip de exercițiu.

2 oretimp de lucru
12grile, la Subiectele I și II
5 sau 0puncte pe o grilă, fără punctaj parțial
6probleme cu a) și b) la Subiectul III

Lucrarea dintr-o privire

Trei subiecte de câte 30 de puncte, plus 10 din oficiu. Subiectul I e despre numere și calcule, Subiectul al II-lea despre geometrie, iar Subiectul al III-lea are șase probleme, fiecare cu un punct a) de 2 puncte și un punct b) de 3 puncte. Apasă pe o poziție ca să vezi exercițiile oficiale date pe ea.

Cum se punctează (din baremul oficial)

  • Subiectele I și II: se punctează doar rezultatul. Pentru fiecare răspuns primești fie 5 puncte, fie 0. Nu există punctaje intermediare.
  • Subiectul al III-lea: orice soluție corectă primește punctajul întreg, chiar dacă e diferită de cea din barem. Pentru o rezolvare parțială se pot acorda puncte intermediare.
  • Nota este punctajul total, cu cele 10 puncte din oficiu, împărțit la 10.

Unde sunt punctele

Grilele valorează 60 de puncte. Cu ele rezolvate corect și cu oficiul, ajungi la nota 7 fără nicio problemă de la Subiectul al III-lea. Punctele a) de la Subiectul al III-lea sunt de obicei scurte (o verificare, un calcul direct) și mai aduc 12 puncte.

Nu lăsa nicio grilă necompletată

Un răspuns greșit la grilă primește 0 puncte, la fel ca unul lipsă. Deci, dacă nu ești sigur, elimină variantele imposibile și alege una: nu pierzi nimic încercând.

Grilele: Subiectul I și Subiectul al II-lea

Fiecare grilă are patru variante (a, b, c, d). Unele grile de la Subiectul I, ex. 6, au doar două: a) adevărat, b) fals.

  1. Rezolvă pe ciornă ca și cum n-ai avea variante. Abia apoi caută rezultatul printre ele. Așa nu te păcălesc variantele apropiate.
  2. Verifică prin înlocuire. La o ecuație poți pune fiecare variantă în ecuație: cea care o verifică e răspunsul.
  3. Elimină variantele absurde: o lungime negativă, o arie mai mare decât figura care o conține, un procent mai mare decât întregul.
  4. Uită-te la unități: cm, cm2\text{cm}^2, cm3\text{cm}^3. Variantele greșite au adesea unitatea sau factorul greșit.

Subiectul I: numere și calcule

Ex. Ce vine de obicei Ce trebuie să știi
1 calcule cu numere naturale, întregi, fracții ordinea operațiilor: întâi puterile, apoi înmulțirea și împărțirea, apoi adunarea și scăderea
2 rapoarte, proporții, procente p%p\% din NN este p100⋅N\dfrac{p}{100} \cdot N
3 numere întregi, opusul, intervale opusul lui aa este −a-a; capetele unui interval, incluse sau nu
4 ecuații de gradul I, fracții dintr-un număr treci termenii cu xx într-o parte și numerele în cealaltă
5 radicali, modul a2b=ab\sqrt{a^2 b} = a\sqrt{b} pentru a≥0a \geq 0; ∣x∣≥0\lvert x \rvert \geq 0
6 diagrame și tabele, media aritmetică, adevărat sau fals media aritmetică = suma valorilor împărțită la numărul lor

Exemple. 15%15\% din 240240 este 15100⋅240=36\dfrac{15}{100} \cdot 240 = 36. Ecuația 3x−5=73x - 5 = 7 dă 3x=123x = 12, deci x=4x = 4. Iar 50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}.

O grilă oficială de la Subiectul I:

Evaluarea Națională 2026, iunie, varianta 1 · Subiectul I, ex. 2

Dintre cei 250250 de elevi participanți la un concurs, 40%40\% sunt băieți. Numărul băieților participanți la acest concurs este egal cu:

  1. 150150
  2. 125125
  3. 100100
  4. 9090
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: c)

PasPuncte
40100⋅250=100\dfrac{40}{100}\cdot 250=1005p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Subiectul al II-lea: geometrie

Aici aproape fiecare grilă are o figură, iar formula potrivită face tot calculul. Cele pe care le folosești cel mai des:

Figura Formula
Triunghi suma unghiurilor =180∘= 180^\circ; aria =b⋅h2= \dfrac{b \cdot h}{2}
Triunghi dreptunghic teorema lui Pitagora: a2=b2+c2a^2 = b^2 + c^2
Triunghi echilateral cu latura ℓ\ell aria =ℓ234= \dfrac{\ell^2 \sqrt{3}}{4}
Dreptunghi, pătrat aria =L⋅ℓ= L \cdot \ell, respectiv ℓ2\ell^2; diagonala pătratului =ℓ2= \ell\sqrt{2}
Cerc de rază rr lungimea =2πr= 2\pi r; aria =πr2= \pi r^2
Cub cu muchia ℓ\ell volumul =ℓ3= \ell^3; diagonala =ℓ3= \ell\sqrt{3}
Cilindru, con volumul cilindrului =πr2h= \pi r^2 h; al conului =πr2h3= \dfrac{\pi r^2 h}{3}
Piramidă volumul =aria bazei⋅h3= \dfrac{\text{aria bazei} \cdot h}{3}

Exemple. Într-un triunghi dreptunghic cu catetele 66 și 88, ipotenuza este 36+64=10\sqrt{36 + 64} = 10. Un cub cu muchia 44 are diagonala 434\sqrt{3}. Un cilindru cu raza 33 și înălțimea 55 are volumul π⋅9⋅5=45π\pi \cdot 9 \cdot 5 = 45\pi.

O grilă oficială de la Subiectul al II-lea, cu figură:

Evaluarea Națională 2026, iunie, varianta 1 · Subiectul al II-lea, ex. 6

În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, cu înălțimea VO=6VO=6 cm și AB=4AB=4 cm. Volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu:

Figura exercițiului

  1. 32 cm332\text{ cm}^3
  2. 48 cm348\text{ cm}^3
  3. 72 cm372\text{ cm}^3
  4. 96 cm396\text{ cm}^3
Explicația și răspunsul

Răspuns corect: a)

PasPuncte
V=AB2⋅VO3=16⋅63=32 cm3\mathcal{V}=\dfrac{AB^2\cdot VO}{3}=\dfrac{16\cdot 6}{3}=32\text{ cm}^35p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Subiectul al III-lea: problemele

Aici se punctează rezolvarea, nu doar rezultatul, așa că scrie fiecare pas. Punctul a) e de 2 puncte, b) de 3 puncte, iar fiecare are în barem pași de câte un punct.

Problema Ce vine de obicei Metoda
1 probleme cu text: procente, vârste, prețuri notezi necunoscuta cu o literă, scrii ecuația din enunț, o rezolvi, verifici în enunț
2 expresii algebrice aduci la același numitor, descompui în factori, simplifici
3 funcții de gradul I punctul A(a,b)A(a, b) e pe grafic dacă f(a)=bf(a) = b; intersecția cu axele: f(x)=0f(x) = 0 și f(0)f(0)
4 geometrie plană: triunghiuri, patrulatere Pitagora, proprietățile figurii, distanța de la un punct la o dreaptă
5 geometrie plană: arii, asemănare raportul de asemănare, aria ca sumă sau diferență de arii
6 geometrie în spațiu cubul și prisma: secțiuni, triunghiuri dreptunghice în spațiu, volume
  1. La „Arată că…”, pornește de la ce știi, nu de la rezultat, și ajunge la egalitatea din enunț. Rezultatul scris singur nu primește puncte.
  2. La expresii, folosește formulele de calcul prescurtat: (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2, (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2.
  3. La funcții, desenează un grafic de mână cu cele două puncte de intersecție cu axele. Îți arată imediat dacă rezultatul are sens.
  4. La geometrie, scrie de unde vine fiecare egalitate: „din teorema lui Pitagora în triunghiul ABCABC…”. Justificarea face parte din punctaj.

Exemple. (x+3)2=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 și x2−9=(x−3)(x+3)x^2 - 9 = (x - 3)(x + 3). Pentru f(x)=2x−4f(x) = 2x - 4, graficul taie axa OxOx în (2,0)(2, 0), pentru că f(2)=0f(2) = 0, și axa OyOy în (0,−4)(0, -4), pentru că f(0)=−4f(0) = -4.

Un punct a) oficial de la Subiectul al III-lea:

Evaluarea Națională 2026, iunie, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 2 a)

Se consideră expresia E(x)=xx−3+1x−2+7−3x(x−2)(x−3)E(x)=\dfrac{x}{x-3}+\dfrac{1}{x-2}+\dfrac{7-3x}{(x-2)(x-3)}, unde xx este număr real, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 3.

Arată că E(x)=x−2x−3E(x)=\dfrac{x-2}{x-3}, pentru orice număr real xx, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
E(x)=x2−2x+x−3+7−3x(x−2)(x−3)=E(x)=\dfrac{x^2-2x+x-3+7-3x}{(x-2)(x-3)}=1p
=(x−2)2(x−2)(x−3)=x−2x−3=\dfrac{(x-2)^2}{(x-2)(x-3)}=\dfrac{x-2}{x-3}, pentru orice număr real xx, x≠2x\ne 2 și x≠3x\ne 31p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Unde se pierd puncte des

  • La grile: o greșeală de calcul dă direct 0 puncte, deci verifică rezultatul înainte să încercuiești litera.
  • La probleme: lipsesc justificările („de ce e triunghiul dreptunghic?”).
  • La expresii: uiți condițiile (x≠2x \neq 2, x≠3x \neq 3), adică valorile pentru care numitorul e zero.
  • La unități: rezultatul unei arii fără cm2\text{cm}^2, al unui volum fără cm3\text{cm}^3.

Cum îți împarți cele 2 ore

O împărțire orientativă. Ajusteaz-o după primele simulări.

Partea Timp Ce faci
Subiectul I 20 de minute 6 grile de calcul, pe ciornă
Subiectul al II-lea 25 de minute 6 grile de geometrie, cu formulele potrivite
Subiectul al III-lea 60 de minute întâi toate punctele a), apoi punctele b)
Recitire 15 minute grilele (calculele), unitățile, justificările

Cum te pregătești

  1. Învață pe poziții. Fiecare poziție din lucrare are aceeași temă în fiecare an. Rezolvă 10 exerciții de pe aceeași poziție, din ani diferiți, și o să recunoști tiparul.
  2. Fă grilele pe timp. 12 grile în cel mult 45 de minute. Sunt 60 de puncte sigure dacă nu greșești la calcul.
  3. Învață formulele de geometrie din tabelul de mai sus până le scrii fără să te uiți.
  4. La Subiectul al III-lea, exersează întâi punctele a). Sunt scurte și aduc 12 puncte.
  5. Dă simulări de 2 ore pe lucrări oficiale întregi, ca să vezi cât îți ia fiecare parte.

Toate subiectele oficiale din 2021–2026, pe poziții, cu barem și simulări de 2 ore.

Exersează pentru Evaluarea Națională →

Subiectele întregi, cu baremul, le găsești la subiecte cu barem, iar formulele pe capitole la formule pentru Evaluarea Națională.

Întrebări frecvente

Cât durează proba de matematică la Evaluarea Națională?

Timpul de lucru efectiv este de două ore. Toate subiectele sunt obligatorii și se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum se punctează grilele la Evaluarea Națională?

La Subiectele I și II se punctează doar rezultatul: pentru fiecare răspuns primești fie 5 puncte, fie 0. Nu există punctaje intermediare.

Primesc puncte parțiale la Subiectul al III-lea?

Da. La problemele de la Subiectul al III-lea se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, iar orice soluție corectă primește punctajul întreg, chiar dacă e diferită de cea din barem.

Cum se calculează nota la matematică la Evaluarea Națională?

Se adună punctele de la cele trei subiecte și cele 10 puncte din oficiu, apoi totalul se împarte la 10. De exemplu, 76 de puncte înseamnă nota 7,60.

Surse

Ce faci mai departe

Teoria se fixează doar dacă exersezi. Gratuit, fără cont pentru exerciții.

Mai citește