MateSim

Subiecte bac mate M1 2026 (iunie, varianta 3) rezolvate pas cu pas

Toate cele 18 cerințe de la bacul la matematică M1 din iunie 2026, varianta 3, rezolvate pe pașii baremului oficial, cu punctele fiecărui pas și ce trebuie reținut.

Bac M1 · 12 min de citit

Aceasta este lucrarea dată la proba de matematică M1 (mate-info) în sesiunea iunie 2026, varianta 3, publicată de Ministerul Educației (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare). Fiecare cerință are rezolvarea pe pașii baremului oficial, cu punctele fiecărui pas, plus câteva rânduri despre ce trebuie reținut. Toate subiectele sunt obligatorii, se acordă 10 puncte din oficiu, iar timpul de lucru este de trei ore.

Sfat: încearcă întâi singur fiecare cerință, apoi citește rezolvarea. Sau dă lucrarea ca simulare pe MateSim, pe cronometru, și vezi ce notă iei.

Toate variantele oficiale 2020–2026, pe timp, cu notă la final.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1: numere complexe

Enunț. Se consideră numărul complex z=3−iz = 3 - i. Arătați că z(z+2i)=10z(z + 2i) = 10.

Rezolvare (barem) Puncte
z(z+2i)=(3−i)(3+i)=9−i2=z(z+2i) = (3-i)(3+i) = 9 - i^2 = 2p
=9−(−1)=10= 9 - (-1) = 10 3p

De reținut: z+2i=3+iz + 2i = 3 + i este conjugatul lui zz, iar z⋅zˉ=∣z∣2=32+12=10z\cdot\bar z = |z|^2 = 3^2 + 1^2 = 10.

Exercițiul 2: funcții

Enunț. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−4f(x) = 3x - 4. Determinați numărul real aa pentru care f(a)+f(−2a)=af(a) + f(-2a) = a.

Rezolvare (barem) Puncte
f(a)=3a−4f(a) = 3a - 4, f(−2a)=−6a−4f(-2a) = -6a - 4, pentru orice număr real aa 3p
3a−4−6a−4=a3a - 4 - 6a - 4 = a, de unde obținem a=−2a = -2 2p

De reținut: f(−2a)f(-2a) înseamnă că înlocuiești xx cu −2a-2a: 3⋅(−2a)−43\cdot(-2a) - 4. Primul pas valorează mai mult decât rezultatul.

Exercițiul 3: ecuație irațională

Enunț. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2+7=2x+1\sqrt{x^2 + 7} = 2\sqrt{x + 1}.

Rezolvare (barem) Puncte
x2+7=4(x+1)x^2 + 7 = 4(x + 1), de unde obținem x2−4x+3=0x^2 - 4x + 3 = 0 2p
x=1x = 1 sau x=3x = 3, care convin 3p

De reținut: după ridicarea la pătrat verifici soluțiile. Pentru x=1x = 1: 8=22\sqrt{8} = 2\sqrt{2}; pentru x=3x = 3: 16=2⋅2\sqrt{16} = 2\cdot 2. Ambele convin.

Exercițiul 4: combinatorică

Enunț. Se consideră mulțimea A={1,2,3,5,7}A = \{1, 2, 3, 5, 7\}. Determinați câte dintre submulțimile mulțimii AA au exact trei elemente și conțin numărul 55.

Rezolvare (barem) Puncte
Numărul submulțimilor cu trei elemente ale lui AA care conțin pe 55 este egal cu numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii A∖{5}A \setminus \{5\} 3p
A∖{5}A \setminus \{5\} are C42=6C_4^2 = 6 submulțimi cu exact două elemente 2p

De reținut: dacă un element e obligatoriu, îl fixezi și alegi restul dintre celelalte: C42=4⋅32=6C_4^2 = \dfrac{4\cdot 3}{2} = 6.

Exercițiul 5: geometrie analitică

Enunț. În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(3,6)A(3,6), B(4,1)B(4,1) și C(5,a)C(5,a), unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care dreptele OAOA și BCBC sunt paralele.

Rezolvare (barem) Puncte
mOA=6−03−0=2m_{OA} = \dfrac{6 - 0}{3 - 0} = 2 2p
mBC=a−15−4=a−1m_{BC} = \dfrac{a - 1}{5 - 4} = a - 1 și, cum mOA=mBCm_{OA} = m_{BC}, obținem a=3a = 3 3p

De reținut: două drepte (neverticale) sunt paralele când au aceeași pantă, m=y2−y1x2−x1m = \dfrac{y_2 - y_1}{x_2 - x_1}.

Exercițiul 6: trigonometrie

Enunț. Se consideră expresia E(x)=(1+tg⁡2x)sin⁡x2+cos⁡3xE(x) = \left(1 + \operatorname{tg}^2 x\right)\sin\dfrac{x}{2} + \cos 3x, unde x∈(0,π2)x \in \left(0, \dfrac{\pi}{2}\right). Arătați că E(π3)=1E\left(\dfrac{\pi}{3}\right) = 1.

Rezolvare (barem) Puncte
tg⁡π3=3\operatorname{tg}\dfrac{\pi}{3} = \sqrt{3}, sin⁡π6=12\sin\dfrac{\pi}{6} = \dfrac{1}{2}, cos⁡π=−1\cos\pi = -1 3p
E(π3)=(1+3)⋅12+(−1)=2−1=1E\left(\dfrac{\pi}{3}\right) = \left(1 + 3\right)\cdot\dfrac{1}{2} + (-1) = 2 - 1 = 1 2p

De reținut: aici punctele vin din valorile trigonometrice. Tabelul cu valorile pentru π6\dfrac{\pi}{6}, π4\dfrac{\pi}{4}, π3\dfrac{\pi}{3} trebuie știut pe de rost.

Toate exercițiile de la Subiectul I din 2020–2026, pe poziții.

Exersează Subiectul I →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1: matrice și sisteme

Se consideră matricea A(a)=(1aaa3a021)A(a) = \begin{pmatrix} 1 & a & a \\ a & 3 & a \\ 0 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații liniare {x+ay+az=1ax+3y+az=02y+z=0\begin{cases} x + ay + az = 1 \\ ax + 3y + az = 0 \\ 2y + z = 0 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) Arătați că det⁡(A(1))=2\det\big(A(1)\big) = 2.

Rezolvare (barem) Puncte
det⁡(A(1))=∣111131021∣=\det\big(A(1)\big) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & 3 & 1 \\ 0 & 2 & 1 \end{vmatrix} = 2p
=3+2+0−0−2−1=2= 3 + 2 + 0 - 0 - 2 - 1 = 2 3p

b) Arătați că, pentru orice număr real aa, sistemul de ecuații are soluție unică.

Rezolvare (barem) Puncte
det⁡(A(a))=a2−2a+3\det\big(A(a)\big) = a^2 - 2a + 3, pentru orice număr real aa 3p
det⁡(A(a))=(a−1)2+2≠0\det\big(A(a)\big) = (a-1)^2 + 2 \neq 0, deci sistemul are soluție unică pentru orice aa 2p

Determinantul cu regula lui Sarrus: 3+2a2+0−0−2a−a2=a2−2a+33 + 2a^2 + 0 - 0 - 2a - a^2 = a^2 - 2a + 3. Un sistem cu determinantul matricei nenul este de tip Cramer, deci are soluție unică.

c) Determinați numărul natural nenul aa pentru care sistemul de ecuații are soluția (x0,y0,z0)(x_0, y_0, z_0), cu z0=nx0z_0 = nx_0, unde nn este număr natural.

Rezolvare (barem) Puncte
2a=n(3−2a)2a = n(3 - 2a), unde aa și nn sunt numere naturale, aa nenul 3p
3−2a>03 - 2a > 0 și, cum aa este număr natural nenul, obținem a=1a = 1, care convine 2p

Cum ajungi la prima relație: din a treia ecuație z0=−2y0z_0 = -2y_0. Înlocuit în a doua: ax0+3y0−2ay0=0ax_0 + 3y_0 - 2ay_0 = 0, deci y0=ax02a−3y_0 = \dfrac{ax_0}{2a - 3} și z0=2ax03−2az_0 = \dfrac{2ax_0}{3 - 2a}. Dacă x0=0x_0 = 0, atunci y0=z0=0y_0 = z_0 = 0, iar prima ecuație ar da 0=10 = 1, imposibil. Deci x0≠0x_0 \neq 0, iar z0=nx0z_0 = nx_0 devine 2a=n(3−2a)2a = n(3 - 2a). Cum 2a>02a > 0, trebuie 3−2a>03 - 2a > 0, adică a=1a = 1 (și atunci n=2n = 2). Verificare: pentru a=1a = 1, soluția este (12,−12,1)\left(\dfrac{1}{2}, -\dfrac{1}{2}, 1\right) și 1=2⋅121 = 2\cdot\dfrac{1}{2}.

Problema 2: lege de compoziție

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∗y=23(x−3)(y−3)+3x * y = \dfrac{2}{3}(x - 3)(y - 3) + 3.

a) Arătați că 0∗2=50 * 2 = 5.

Rezolvare (barem) Puncte
0∗2=23(0−3)(2−3)+3=0 * 2 = \dfrac{2}{3}(0 - 3)(2 - 3) + 3 = 3p
=2+3=5= 2 + 3 = 5 2p

b) Determinați numerele reale xx pentru care x∗3x2=5xx * \dfrac{3x}{2} = 5x.

Rezolvare (barem) Puncte
x∗3x2=x2−5x+9x * \dfrac{3x}{2} = x^2 - 5x + 9, pentru orice număr real xx 2p
x2−5x+9=5xx^2 - 5x + 9 = 5x, de unde obținem x=1x = 1 sau x=9x = 9 3p

Calculul primului pas: 23(x−3)(3x2−3)+3=23⋅32(x−3)(x−2)+3=x2−5x+9\dfrac{2}{3}(x-3)\left(\dfrac{3x}{2} - 3\right) + 3 = \dfrac{2}{3}\cdot\dfrac{3}{2}(x-3)(x-2) + 3 = x^2 - 5x + 9. Apoi x2−10x+9=0x^2 - 10x + 9 = 0.

c) Determinați perechile (m,n)(m, n) de numere naturale pentru care m∗m∗n=−1m * m * n = -1.

Rezolvare (barem) Puncte
m∗m=23(m−3)2+3m * m = \dfrac{2}{3}(m - 3)^2 + 3, m∗m∗n=49(m−3)2(n−3)+3m * m * n = \dfrac{4}{9}(m - 3)^2(n - 3) + 3 2p
(m−3)2(n−3)=−9(m - 3)^2(n - 3) = -9 și, cum mm, nn sunt naturale, obținem perechile (0,2)(0, 2) și (6,2)(6, 2) 3p

De ce doar acestea: nn este natural, deci n−3≥−3n - 3 \geq -3, iar (m−3)2(m-3)^2 este pătrat perfect. Produsul −9-9 se poate scrie doar ca 9⋅(−1)9\cdot(-1) (varianta 1⋅(−9)1\cdot(-9) cere n=−6n = -6, iar 33 nu e pătrat perfect). Deci n=2n = 2 și m−3=±3m - 3 = \pm 3, adică m=0m = 0 sau m=6m = 6.

Toate problemele de la Subiectul II.2 din 2020–2026.

Exersează legile de compoziție →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1: studiul unei funcții

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−4xx2+5f(x) = \dfrac{x^3 - 4x}{x^2 + 5}.

a) Arătați că f′(x)=(x2−1)(x2+20)(x2+5)2f'(x) = \dfrac{(x^2 - 1)(x^2 + 20)}{(x^2 + 5)^2}, x∈Rx \in \mathbb{R}.

Rezolvare (barem) Puncte
f′(x)=(3x2−4)(x2+5)−(x3−4x)⋅2x(x2+5)2=f'(x) = \dfrac{(3x^2 - 4)(x^2 + 5) - (x^3 - 4x)\cdot 2x}{(x^2 + 5)^2} = 3p
=x4+19x2−20(x2+5)2=(x2−1)(x2+20)(x2+5)2= \dfrac{x^4 + 19x^2 - 20}{(x^2 + 5)^2} = \dfrac{(x^2 - 1)(x^2 + 20)}{(x^2 + 5)^2} 2p

De reținut: formula câtului, (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}, valorează aici 3 puncte din 5.

b) Arătați că dreapta de ecuație y=xy = x este asimptota oblică spre +∞+\infty la graficul funcției ff.

Rezolvare (barem) Puncte
lim⁡x→+∞(f(x)−x)=\lim\limits_{x \to +\infty}\big(f(x) - x\big) = 2p
=lim⁡x→+∞−9xx2+5=0= \lim\limits_{x \to +\infty}\dfrac{-9x}{x^2 + 5} = 0, deci y=xy = x este asimptota oblică spre +∞+\infty 3p

Calculul: f(x)−x=x3−4x−x3−5xx2+5=−9xx2+5f(x) - x = \dfrac{x^3 - 4x - x^3 - 5x}{x^2 + 5} = \dfrac{-9x}{x^2 + 5}, iar gradul numitorului e mai mare, deci limita este 00.

c) Determinați mulțimea numerelor reale mm pentru care ecuația f(x)=mf(x) = m are exact trei soluții.

Rezolvare (barem) Puncte
f′(x)=0⇒x=±1f'(x) = 0 \Rightarrow x = \pm 1; ff strict crescătoare pe (−∞,−1)(-\infty, -1), strict descrescătoare pe (−1,1)(-1, 1), strict crescătoare pe (1,+∞)(1, +\infty) 2p
lim⁡x→−∞f(x)=−∞\lim\limits_{x \to -\infty} f(x) = -\infty, f(−1)=12f(-1) = \dfrac{1}{2}, f(1)=−12f(1) = -\dfrac{1}{2}, lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim\limits_{x \to +\infty} f(x) = +\infty, ff continuă, deci m∈(−12,12)m \in \left(-\dfrac{1}{2}, \dfrac{1}{2}\right) 3p

Ideea: semnul lui f′f' e dat de x2−1x^2 - 1. Graficul urcă de la −∞-\infty până la 12\dfrac{1}{2}, coboară până la −12-\dfrac{1}{2}, apoi urcă spre +∞+\infty. O dreaptă orizontală y=my = m taie graficul de trei ori doar strict între cele două valori.

Problema 2: integrale

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf: (1, +\infty) \to \mathbb{R}, f(x)=x2−4xln⁡xf(x) = \dfrac{x^2 - 4}{x \ln x}.

a) Arătați că ∫23f(x) xln⁡x dx=73\displaystyle\int_2^3 f(x)\, x \ln x \, dx = \dfrac{7}{3}.

Rezolvare (barem) Puncte
∫23(x2−4) dx=(x33−4x)∣23=\displaystyle\int_2^3 (x^2 - 4)\, dx = \left.\left(\dfrac{x^3}{3} - 4x\right)\right\vert_2^3 = 3p
=−3+163=73= -3 + \dfrac{16}{3} = \dfrac{7}{3} 2p

b) Arătați că ∫ee2f(x)x2−4 dx=ln⁡2\displaystyle\int_e^{e^2} \dfrac{f(x)}{x^2 - 4}\, dx = \ln 2.

Rezolvare (barem) Puncte
∫ee21xln⁡x dx=∫ee2(ln⁡x)′ln⁡x dx=ln⁡(ln⁡x)∣ee2=\displaystyle\int_e^{e^2} \dfrac{1}{x \ln x}\, dx = \int_e^{e^2} \dfrac{(\ln x)'}{\ln x}\, dx = \left.\ln(\ln x)\right\vert_e^{e^2} = 3p
=ln⁡2−ln⁡1=ln⁡2= \ln 2 - \ln 1 = \ln 2 2p

De reținut: ∫u′u dx=ln⁡∣u∣+C\displaystyle\int \dfrac{u'}{u}\,dx = \ln|u| + C, cu u=ln⁡xu = \ln x. Aici ln⁡(e2)=2\ln(e^2) = 2 și ln⁡e=1\ln e = 1.

c) Arătați că lim⁡x→21F2(x)∫2x(t−2)F(t) dt=ln⁡24\lim\limits_{x \to 2} \dfrac{1}{F^2(x)} \displaystyle\int_2^x (t - 2) F(t)\, dt = \dfrac{\ln 2}{4}, unde F:(1,+∞)→RF: (1, +\infty) \to \mathbb{R} este primitiva funcției ff pentru care F(2)=0F(2) = 0.

Rezolvare (barem) Puncte
Cu regula lui l'Hôpital: lim⁡x→2(x−2)F(x)2F(x)f(x)=\lim\limits_{x \to 2} \dfrac{(x - 2) F(x)}{2F(x) f(x)} = 3p
=lim⁡x→2x−22f(x)=lim⁡x→2xln⁡x2(x+2)=ln⁡24= \lim\limits_{x \to 2} \dfrac{x - 2}{2f(x)} = \lim\limits_{x \to 2} \dfrac{x \ln x}{2(x + 2)} = \dfrac{\ln 2}{4} 2p

De ce merge: pentru x→2x \to 2, atât integrala, cât și F2(x)F^2(x) tind la 00, deci avem cazul 00\dfrac{0}{0}. Derivata integralei cu limita de sus xx este (x−2)F(x)(x-2)F(x), iar (F2(x))′=2F(x)f(x)\left(F^2(x)\right)' = 2F(x)f(x). Funcția ff e negativă pe (1,2)(1, 2) și pozitivă pe (2,+∞)(2, +\infty), deci FF are minimul F(2)=0F(2) = 0 și F(x)≠0F(x) \neq 0 pentru x≠2x \neq 2: putem simplifica cu F(x)F(x). La final, x−2f(x)=xln⁡xx+2\dfrac{x-2}{f(x)} = \dfrac{x \ln x}{x + 2}, pentru că x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x-2)(x+2).

Toate problemele de la Subiectul III.2, cu barem și verificare cu AI.

Exersează integralele →

Câte puncte iei dacă…

  • Rezolvi tot Subiectul I: 30 de puncte, plus 10 din oficiu, adică cel puțin nota 4.
  • Faci și punctele a) de la toate problemele: încă 20 de puncte. Punctele a) sunt aproape mereu calcule directe: un determinant, o lege de compoziție, o derivată, o integrală simplă. Cu ele ajungi la 6.
  • Adaugi punctele b): încă până la 20 de puncte, deci nota 8.

Întrebări frecvente

Care a fost varianta dată la bacul la mate M1 în iunie 2026?

La proba de matematică M1 (mate-info) din sesiunea iunie 2026 s-a dat varianta 3. Ea cuprinde numere complexe, funcții, o ecuație irațională, combinatorică, geometrie analitică și trigonometrie la Subiectul I, un sistem cu parametru și o lege de compoziție la Subiectul II, studiul unei funcții raționale și integrale la Subiectul III.

Unde găsesc baremul pentru subiectele de bac M1 2026?

Baremul oficial este publicat de Ministerul Educației odată cu subiectul. Pe această pagină fiecare cerință are rezolvarea pe pașii baremului, cu punctele fiecărui pas.

Cum exersez pe subiectele de bac din 2026?

Pe MateSim poți rezolva fiecare cerință separat, cu verificarea răspunsului, sau poți da toată lucrarea ca simulare de trei ore, cu notă la final. Rezolvarea scrisă de mână o poți verifica cu AI, după barem.

Surse

Ce faci mai departe

Teoria se fixează doar dacă exersezi. Gratuit, fără cont pentru exerciții.

Mai citește