Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.
3 ore timp de lucru
18 cerințe, cu barem pe pași
10p din oficiu
Subiectul I (30 de puncte) Exercițiul 1 · 5p
Se consideră numerele complexe z 1 = 1 + i z_1=1+i z 1 = 1 + i , z 2 = 3 − 2 i z_2=3-2i z 2 = 3 − 2 i și numărul real a a a astfel încât numărul z 3 = a z 1 + i z 2 z_3=az_1+iz_2 z 3 = a z 1 + i z 2 este real. Determinați z 3 z_3 z 3 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte z 3 = a + a i + 3 i − 2 i 2 = a + 2 + ( a + 3 ) i z_3=a+ai+3i-2i^2=a+2+(a+3)i z 3 = a + ai + 3 i − 2 i 2 = a + 2 + ( a + 3 ) i 3p a + 3 = 0 a+3=0 a + 3 = 0 , deci a = − 3 a=-3 a = − 3 , de unde obținem z 3 = − 1 z_3=-1 z 3 = − 1 2p
Exerciții de același tip: Numere și progresii → Exercițiul 2 · 5p
Se consideră funcția inversabilă f : R → ( 3 , + ∞ ) f:\mathbb{R}\to(3,+\infty) f : R → ( 3 , + ∞ ) , f ( x ) = 2 x + 3 f(x)=2^x+3 f ( x ) = 2 x + 3 . Determinați t ∈ ( 3 , + ∞ ) t\in(3,+\infty) t ∈ ( 3 , + ∞ ) astfel încât f − 1 ( t ) = 0 f^{-1}(t)=0 f − 1 ( t ) = 0 , unde f − 1 f^{-1} f − 1 este inversa funcției f f f .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ( 0 ) = t f(0)=t f ( 0 ) = t 3p t = 2 0 + 3 t=2^0+3 t = 2 0 + 3 , deci t = 4 t=4 t = 4 2p
Exerciții de același tip: Funcții → Exercițiul 3 · 5p
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x 2 − 2 = x 2 + 2 x\sqrt{2}-\sqrt{2}=\sqrt{x^2+2} x 2 − 2 = x 2 + 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 2 x 2 − 4 x + 2 = x 2 + 2 2x^2-4x+2=x^2+2 2 x 2 − 4 x + 2 = x 2 + 2 , de unde obținem x 2 − 4 x = 0 x^2-4x=0 x 2 − 4 x = 0 2p x = 0 x=0 x = 0 , care nu convine sau x = 4 x=4 x = 4 , care convine3p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații → Exercițiul 4 · 5p
Determinați câte submulțimi nevide, cu cel mult două elemente, are mulțimea A = { 1 , 3 , 5 , 7 } A=\{1,3,5,7\} A = { 1 , 3 , 5 , 7 } .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Mulțimea A A A are 4 4 4 submulțimi cu câte un element 2p Mulțimea A A A are 6 6 6 submulțimi cu câte două elemente, deci sunt 4 + 6 = 10 4+6=10 4 + 6 = 10 submulțimi nevide cu cel mult două elemente 3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică → Exercițiul 5 · 5p
Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , cu centrul de greutate G G G și punctul D D D astfel încât A D → = 2 3 ( A B → + A C → ) \overrightarrow{AD}=\dfrac{2}{3}\left(\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AC}\right) A D = 3 2 ( A B + A C ) . Demonstrați că patrulaterul C G B D CGBD CGB D este paralelogram.
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte G M → = 1 3 A M → = 1 6 ( A B → + A C → ) \overrightarrow{GM}=\dfrac{1}{3}\overrightarrow{AM}=\dfrac{1}{6}\left(\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AC}\right) GM = 3 1 A M = 6 1 ( A B + A C ) , unde M M M este mijlocul segmentului B C BC BC 2p M D → = A D → − A M → = 1 6 ( A B → + A C → ) \overrightarrow{MD}=\overrightarrow{AD}-\overrightarrow{AM}=\dfrac{1}{6}\left(\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AC}\right) M D = A D − A M = 6 1 ( A B + A C ) , deci M M M este mijlocul segmentului G D GD G D , de unde obținem că patrulaterul C G B D CGBD CGB D este paralelogram3p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică → Exercițiul 6 · 5p
Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , cu A B = A C AB=AC A B = A C , A = 2 π 3 A=\dfrac{2\pi}{3} A = 3 2 π și R = 2 R=2 R = 2 , unde R R R este raza cercului circumscris triunghiului A B C ABC A BC . Determinați distanța de la punctul B B B la dreapta A C AC A C .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte B C = 2 ⋅ 2 ⋅ sin 2 π 3 BC=2\cdot 2\cdot\sin\dfrac{2\pi}{3} BC = 2 ⋅ 2 ⋅ sin 3 2 π , deci B C = 2 3 BC=2\sqrt{3} BC = 2 3 2p Triunghiul B C D BCD BC D este dreptunghic în D D D , unde punctul D D D este proiecția lui B B B pe A C AC A C și, cum C = π 6 C=\dfrac{\pi}{6} C = 6 π , obținem B D = B C 2 = 3 BD=\dfrac{BC}{2}=\sqrt{3} B D = 2 BC = 3 3p
Exerciții de același tip: Trigonometrie → Subiectul al II-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră matricele I 3 = ( 1 0 0 0 1 0 0 0 1 ) I_3=\begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} I 3 = 1 0 0 0 1 0 0 0 1 și A ( x ) = ( − 2 x 0 0 1 0 0 3 x + 2 − 2 ) A(x)=\begin{pmatrix} -2 & x & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x+2 & -2 \end{pmatrix} A ( x ) = − 2 0 0 x 1 3 x + 2 0 0 − 2 , unde x x x este număr real.
a) · 5p
Arătați că det ( A ( 3 ) ) = 4 \det\big(A(3)\big)=4 det ( A ( 3 ) ) = 4 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte A ( 3 ) = ( − 2 3 0 0 1 0 0 11 − 2 ) ⇒ det ( A ( 3 ) ) = ∣ − 2 3 0 0 1 0 0 11 − 2 ∣ = A(3)=\begin{pmatrix} -2 & 3 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 11 & -2 \end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(3)\big)=\begin{vmatrix} -2 & 3 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 11 & -2 \end{vmatrix}= A ( 3 ) = − 2 0 0 3 1 11 0 0 − 2 ⇒ det ( A ( 3 ) ) = − 2 0 0 3 1 11 0 0 − 2 = 2p = 4 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 4 =4+0+0-0-0-0=4 = 4 + 0 + 0 − 0 − 0 − 0 = 4 3p
b) · 5p
Arătați că A ( x ) ⋅ A ( y ) − A ( x ) + 2 A ( y ) = 2 I 3 A(x)\cdot A(y)-A(x)+2A(y)=2I_3 A ( x ) ⋅ A ( y ) − A ( x ) + 2 A ( y ) = 2 I 3 , pentru orice numere reale x x x și y y y .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte A ( x ) ⋅ A ( y ) − A ( x ) + 2 A ( y ) = ( 4 x − 2 y 0 0 1 0 0 3 x − 6 y − 2 4 ) − ( − 2 x 0 0 1 0 0 3 x + 2 − 2 ) + ( − 4 2 y 0 0 2 0 0 6 y + 4 − 4 ) = A(x)\cdot A(y)-A(x)+2A(y)=\begin{pmatrix} 4 & x-2y & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x-6y-2 & 4 \end{pmatrix}-\begin{pmatrix} -2 & x & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x+2 & -2 \end{pmatrix}+\begin{pmatrix} -4 & 2y & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 6y+4 & -4 \end{pmatrix}= A ( x ) ⋅ A ( y ) − A ( x ) + 2 A ( y ) = 4 0 0 x − 2 y 1 3 x − 6 y − 2 0 0 4 − − 2 0 0 x 1 3 x + 2 0 0 − 2 + − 4 0 0 2 y 2 6 y + 4 0 0 − 4 = 3p = ( 2 0 0 0 2 0 0 0 2 ) = 2 I 3 =\begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}=2I_3 = 2 0 0 0 2 0 0 0 2 = 2 I 3 , pentru orice numere reale x x x și y y y 2p
c) · 5p
Determinați numerele reale a a a și b b b pentru care A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) = a A ( x ) + b I 3 A(x)\cdot A(x)\cdot A(x)=aA(x)+bI_3 A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) = a A ( x ) + b I 3 , pentru orice număr real x x x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte A ( x ) ⋅ A ( x ) = 2 I 3 − A ( x ) A(x)\cdot A(x)=2I_3-A(x) A ( x ) ⋅ A ( x ) = 2 I 3 − A ( x ) , A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) = 3 A ( x ) − 2 I 3 A(x)\cdot A(x)\cdot A(x)=3A(x)-2I_3 A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) = 3 A ( x ) − 2 I 3 , pentru orice număr real x x x 2p 3 A ( x ) − 2 I 3 = a A ( x ) + b I 3 3A(x)-2I_3=aA(x)+bI_3 3 A ( x ) − 2 I 3 = a A ( x ) + b I 3 , deci ( 3 − a ) A ( x ) = ( b + 2 ) I 3 (3-a)A(x)=(b+2)I_3 ( 3 − a ) A ( x ) = ( b + 2 ) I 3 , pentru orice număr real x x x , de unde obținem a = 3 a=3 a = 3 și b = − 2 b=-2 b = − 2 3p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți → Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = 2 ( x − 1 ) ( y − 2 ) + 2 x*y=2(x-1)(y-2)+2 x ∗ y = 2 ( x − 1 ) ( y − 2 ) + 2 .
a) · 5p
Arătați că 3 ∗ 4 = 10 3*4=10 3 ∗ 4 = 10 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 3 ∗ 4 = 2 ( 3 − 1 ) ( 4 − 2 ) + 2 = 3*4=2(3-1)(4-2)+2= 3 ∗ 4 = 2 ( 3 − 1 ) ( 4 − 2 ) + 2 = 3p = 8 + 2 = 10 =8+2=10 = 8 + 2 = 10 2p
b) · 5p
Determinați numărul real a a a pentru care a ∗ x = x a*x=x a ∗ x = x , pentru orice număr real x x x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte a ∗ x = 2 ( a − 1 ) ( x − 2 ) + 2 a*x=2(a-1)(x-2)+2 a ∗ x = 2 ( a − 1 ) ( x − 2 ) + 2 , deci 2 ( a − 1 ) ( x − 2 ) + 2 = x 2(a-1)(x-2)+2=x 2 ( a − 1 ) ( x − 2 ) + 2 = x 2p x ( 2 a − 3 ) − 4 a + 6 = 0 x(2a-3)-4a+6=0 x ( 2 a − 3 ) − 4 a + 6 = 0 , pentru orice număr real x x x , de unde obținem a = 3 2 a=\dfrac{3}{2} a = 2 3 3p
c) · 5p
Determinați tripletele ( m , n , p ) (m,n,p) ( m , n , p ) de numere naturale nenule, cu m ≤ n ≤ p m\le n\le p m ≤ n ≤ p , pentru care m ∗ ( n ∗ p ) = 26 m*(n*p)=26 m ∗ ( n ∗ p ) = 26 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte n ∗ p = 2 ( n − 1 ) ( p − 2 ) + 2 n*p=2(n-1)(p-2)+2 n ∗ p = 2 ( n − 1 ) ( p − 2 ) + 2 , m ∗ ( n ∗ p ) = 4 ( m − 1 ) ( n − 1 ) ( p − 2 ) + 2 m*(n*p)=4(m-1)(n-1)(p-2)+2 m ∗ ( n ∗ p ) = 4 ( m − 1 ) ( n − 1 ) ( p − 2 ) + 2 , pentru orice numere naturale m m m , n n n și p p p 2p 4 ( m − 1 ) ( n − 1 ) ( p − 2 ) + 2 = 26 4(m-1)(n-1)(p-2)+2=26 4 ( m − 1 ) ( n − 1 ) ( p − 2 ) + 2 = 26 , deci ( m − 1 ) ( n − 1 ) ( p − 2 ) = 6 (m-1)(n-1)(p-2)=6 ( m − 1 ) ( n − 1 ) ( p − 2 ) = 6 și, cum m m m , n n n și p p p sunt numere naturale nenule, cu m ≤ n ≤ p m\le n\le p m ≤ n ≤ p , obținem tripletele ( 2 , 2 , 8 ) (2,2,8) ( 2 , 2 , 8 ) , ( 2 , 3 , 5 ) (2,3,5) ( 2 , 3 , 5 ) și ( 2 , 4 , 4 ) (2,4,4) ( 2 , 4 , 4 ) 3p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame → Subiectul al III-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0,+\infty)\to\mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 + 4 x − 1 x x f(x)=\dfrac{x^2+4x-1}{x\sqrt{x}} f ( x ) = x x x 2 + 4 x − 1 .
a) · 5p
Arătați că f ′ ( x ) = x ( x − 1 ) ( x − 3 ) 2 x 3 f'(x)=\dfrac{\sqrt{x}(x-1)(x-3)}{2x^3} f ′ ( x ) = 2 x 3 x ( x − 1 ) ( x − 3 ) , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ′ ( x ) = ( 2 x + 4 ) x x − ( x 2 + 4 x − 1 ) ⋅ 3 x 2 x 3 = f'(x)=\dfrac{(2x+4)x\sqrt{x}-\left(x^2+4x-1\right)\cdot\frac{3\sqrt{x}}{2}}{x^3}= f ′ ( x ) = x 3 ( 2 x + 4 ) x x − ( x 2 + 4 x − 1 ) ⋅ 2 3 x = 3p = x ( x 2 − 4 x + 3 ) 2 x 3 = x ( x − 1 ) ( x − 3 ) 2 x 3 =\dfrac{\sqrt{x}\left(x^2-4x+3\right)}{2x^3}=\dfrac{\sqrt{x}(x-1)(x-3)}{2x^3} = 2 x 3 x ( x 2 − 4 x + 3 ) = 2 x 3 x ( x − 1 ) ( x − 3 ) , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 2p
b) · 5p
Determinați numerele a ∈ ( 0 , + ∞ ) a\in(0,+\infty) a ∈ ( 0 , + ∞ ) pentru care tangenta la graficul funcției f f f în punctul A ( a , f ( a ) ) A\big(a,f(a)\big) A ( a , f ( a ) ) este paralelă cu axa O x Ox O x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Tangenta la graficul funcției f f f în punctul A ( a , f ( a ) ) A\big(a,f(a)\big) A ( a , f ( a ) ) este paralelă cu axa O x ⇔ f ′ ( a ) = 0 Ox\Leftrightarrow f'(a)=0 O x ⇔ f ′ ( a ) = 0 3p a ( a − 1 ) ( a − 3 ) 2 a 3 = 0 \dfrac{\sqrt{a}(a-1)(a-3)}{2a^3}=0 2 a 3 a ( a − 1 ) ( a − 3 ) = 0 și, cum a ∈ ( 0 , + ∞ ) a\in(0,+\infty) a ∈ ( 0 , + ∞ ) , obținem a = 1 a=1 a = 1 sau a = 3 a=3 a = 3 2p
c) · 5p
Demonstrați că f ( x ) − 4 f ( 1 4 x ) ≤ 2 f(x)-4f\left(\dfrac{1}{4x}\right)\le 2 f ( x ) − 4 f ( 4 x 1 ) ≤ 2 , pentru orice x ∈ ( 0 , 1 ] x\in(0,1] x ∈ ( 0 , 1 ] .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Pentru orice x ∈ ( 0 , 1 ] x\in(0,1] x ∈ ( 0 , 1 ] , f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x)\ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , deci f f f este crescătoare pe ( 0 , 1 ] (0,1] ( 0 , 1 ] ; pentru orice x ∈ [ 1 , 3 ] x\in[1,3] x ∈ [ 1 , 3 ] , f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x)\le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f f f este descrescătoare pe [ 1 , 3 ] [1,3] [ 1 , 3 ] ; pentru orice x ∈ [ 3 , + ∞ ) x\in[3,+\infty) x ∈ [ 3 , + ∞ ) , f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x)\ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , deci f f f este crescătoare pe [ 3 , + ∞ ) [3,+\infty) [ 3 , + ∞ ) 2p x ∈ ( 0 , 1 ] ⇒ 1 4 x ∈ [ 1 4 , + ∞ ) x\in(0,1]\Rightarrow\dfrac{1}{4x}\in\left[\dfrac{1}{4},+\infty\right) x ∈ ( 0 , 1 ] ⇒ 4 x 1 ∈ [ 4 1 , + ∞ ) și, cum f ( 1 ) = 4 f(1)=4 f ( 1 ) = 4 , f ( 1 4 ) = 1 2 f\left(\dfrac{1}{4}\right)=\dfrac{1}{2} f ( 4 1 ) = 2 1 , f ( 3 ) = 20 3 3 > 1 2 f(3)=\dfrac{20}{3\sqrt{3}}>\dfrac{1}{2} f ( 3 ) = 3 3 20 > 2 1 , obținem f ( x ) ≤ 4 f(x)\le 4 f ( x ) ≤ 4 și f ( 1 4 x ) ≥ 1 2 f\left(\dfrac{1}{4x}\right)\ge\dfrac{1}{2} f ( 4 x 1 ) ≥ 2 1 , de unde rezultă că f ( x ) − 4 f ( 1 4 x ) ≤ 2 f(x)-4f\left(\dfrac{1}{4x}\right)\le 2 f ( x ) − 4 f ( 4 x 1 ) ≤ 2 , pentru orice x ∈ ( 0 , 1 ] x\in(0,1] x ∈ ( 0 , 1 ] 3p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor → Problema 2
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 3 + x + 1 f(x)=x^3+x+1 f ( x ) = x 3 + x + 1 .
a) · 5p
Arătați că ∫ 0 2 ( f ( x ) − x ) d x = 6 \displaystyle\int_0^2\big(f(x)-x\big)\,dx=6 ∫ 0 2 ( f ( x ) − x ) d x = 6 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 0 2 ( f ( x ) − x ) d x = ∫ 0 2 ( x 3 + 1 ) d x = ( x 4 4 + x ) ∣ 0 2 = \displaystyle\int_0^2\big(f(x)-x\big)\,dx=\int_0^2\left(x^3+1\right)dx=\left.\left(\dfrac{x^4}{4}+x\right)\right|_0^2= ∫ 0 2 ( f ( x ) − x ) d x = ∫ 0 2 ( x 3 + 1 ) d x = ( 4 x 4 + x ) 0 2 = 3p = 4 + 2 = 6 =4+2=6 = 4 + 2 = 6 2p
b) · 5p
Arătați că ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 ) e − x d x = 2 − 3 e \displaystyle\int_0^1\left(f(x)-x^3\right)e^{-x}\,dx=2-\dfrac{3}{e} ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 ) e − x d x = 2 − e 3 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 ) e − x d x = ∫ 0 1 ( x + 1 ) ( − e − x ) ′ d x = ( x + 1 ) ( − e − x ) ∣ 0 1 − e − x ∣ 0 1 = \displaystyle\int_0^1\left(f(x)-x^3\right)e^{-x}\,dx=\int_0^1(x+1)\left(-e^{-x}\right)'dx=\left.(x+1)\left(-e^{-x}\right)\right|_0^1-\left.e^{-x}\right|_0^1= ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 ) e − x d x = ∫ 0 1 ( x + 1 ) ( − e − x ) ′ d x = ( x + 1 ) ( − e − x ) 0 1 − e − x 0 1 = 3p = − 2 e + 1 − 1 e + 1 = 2 − 3 e =-\dfrac{2}{e}+1-\dfrac{1}{e}+1=2-\dfrac{3}{e} = − e 2 + 1 − e 1 + 1 = 2 − e 3 2p
c) · 5p
Pentru fiecare număr natural nenul n n n se consideră numărul I n = ∫ 0 1 x n f ( x ) + x 2 d x I_n=\displaystyle\int_0^1\dfrac{x^n}{f(x)+x^2}\,dx I n = ∫ 0 1 f ( x ) + x 2 x n d x . Demonstrați că I n − I n + 4 = 1 ( n + 1 ) ( n + 2 ) I_n-I_{n+4}=\dfrac{1}{(n+1)(n+2)} I n − I n + 4 = ( n + 1 ) ( n + 2 ) 1 , pentru orice număr natural nenul n n n .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte I n − I n + 4 = ∫ 0 1 x n − x n + 4 x 3 + x 2 + x + 1 d x = ∫ 0 1 x n ( 1 − x 4 ) ( x + 1 ) ( x 2 + 1 ) d x = I_n-I_{n+4}=\displaystyle\int_0^1\dfrac{x^n-x^{n+4}}{x^3+x^2+x+1}\,dx=\int_0^1\dfrac{x^n\left(1-x^4\right)}{(x+1)\left(x^2+1\right)}\,dx= I n − I n + 4 = ∫ 0 1 x 3 + x 2 + x + 1 x n − x n + 4 d x = ∫ 0 1 ( x + 1 ) ( x 2 + 1 ) x n ( 1 − x 4 ) d x = 2p = ∫ 0 1 x n ( 1 − x ) d x = x n + 1 n + 1 ∣ 0 1 − x n + 2 n + 2 ∣ 0 1 = 1 ( n + 1 ) ( n + 2 ) =\displaystyle\int_0^1 x^n(1-x)\,dx=\left.\dfrac{x^{n+1}}{n+1}\right|_0^1-\left.\dfrac{x^{n+2}}{n+2}\right|_0^1=\dfrac{1}{(n+1)(n+2)} = ∫ 0 1 x n ( 1 − x ) d x = n + 1 x n + 1 0 1 − n + 2 x n + 2 0 1 = ( n + 1 ) ( n + 2 ) 1 , pentru orice număr natural nenul n n n 3p
Exerciții de același tip: Integrale → Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF) ).
Alte subiecte Bac M1 Toate subiectele →