MateSim

Modelul de subiect pentru bacul 2027 la matematică M1 (mate-info)

Subiectul oficial de bac la matematică M1 (mate-info), 2027, modelul oficial, varianta 1, cu baremul pe pași pentru toate cele 18 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

3 oretimp de lucru
18cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Se consideră numerele complexe z1=1+iz_1=1+i, z2=3−2iz_2=3-2i și numărul real aa astfel încât numărul z3=az1+iz2z_3=az_1+iz_2 este real. Determinați z3z_3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
z3=a+ai+3i−2i2=a+2+(a+3)iz_3=a+ai+3i-2i^2=a+2+(a+3)i3p
a+3=0a+3=0, deci a=−3a=-3, de unde obținem z3=−1z_3=-12p
Exerciții de același tip: Numere și progresii →

Exercițiul 2 · 5p

Se consideră funcția inversabilă f:R→(3,+∞)f:\mathbb{R}\to(3,+\infty), f(x)=2x+3f(x)=2^x+3. Determinați t∈(3,+∞)t\in(3,+\infty) astfel încât f−1(t)=0f^{-1}(t)=0, unde f−1f^{-1} este inversa funcției ff.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(0)=tf(0)=t3p
t=20+3t=2^0+3, deci t=4t=42p
Exerciții de același tip: Funcții →

Exercițiul 3 · 5p

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x2−2=x2+2x\sqrt{2}-\sqrt{2}=\sqrt{x^2+2}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
2x2−4x+2=x2+22x^2-4x+2=x^2+2, de unde obținem x2−4x=0x^2-4x=02p
x=0x=0, care nu convine sau x=4x=4, care convine3p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații →

Exercițiul 4 · 5p

Determinați câte submulțimi nevide, cu cel mult două elemente, are mulțimea A={1,3,5,7}A=\{1,3,5,7\}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Mulțimea AA are 44 submulțimi cu câte un element2p
Mulțimea AA are 66 submulțimi cu câte două elemente, deci sunt 4+6=104+6=10 submulțimi nevide cu cel mult două elemente3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică →

Exercițiul 5 · 5p

Se consideră triunghiul ABCABC, cu centrul de greutate GG și punctul DD astfel încât AD→=23(AB→+AC→)\overrightarrow{AD}=\dfrac{2}{3}\left(\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AC}\right). Demonstrați că patrulaterul CGBDCGBD este paralelogram.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
GM→=13AM→=16(AB→+AC→)\overrightarrow{GM}=\dfrac{1}{3}\overrightarrow{AM}=\dfrac{1}{6}\left(\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AC}\right), unde MM este mijlocul segmentului BCBC2p
MD→=AD→−AM→=16(AB→+AC→)\overrightarrow{MD}=\overrightarrow{AD}-\overrightarrow{AM}=\dfrac{1}{6}\left(\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AC}\right), deci MM este mijlocul segmentului GDGD, de unde obținem că patrulaterul CGBDCGBD este paralelogram3p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică →

Exercițiul 6 · 5p

Se consideră triunghiul ABCABC, cu AB=ACAB=AC, A=2π3A=\dfrac{2\pi}{3} și R=2R=2, unde RR este raza cercului circumscris triunghiului ABCABC. Determinați distanța de la punctul BB la dreapta ACAC.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
BC=2⋅2⋅sin⁡2π3BC=2\cdot 2\cdot\sin\dfrac{2\pi}{3}, deci BC=23BC=2\sqrt{3}2p
Triunghiul BCDBCD este dreptunghic în DD, unde punctul DD este proiecția lui BB pe ACAC și, cum C=π6C=\dfrac{\pi}{6}, obținem BD=BC2=3BD=\dfrac{BC}{2}=\sqrt{3}3p
Exerciții de același tip: Trigonometrie →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I3=(100010001)I_3=\begin{pmatrix} 1 & 0 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(−2x001003x+2−2)A(x)=\begin{pmatrix} -2 & x & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x+2 & -2 \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) · 5p

Arătați că det⁡(A(3))=4\det\big(A(3)\big)=4.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(3)=(−230010011−2)⇒det⁡(A(3))=∣−230010011−2∣=A(3)=\begin{pmatrix} -2 & 3 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 11 & -2 \end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(3)\big)=\begin{vmatrix} -2 & 3 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 11 & -2 \end{vmatrix}=2p
=4+0+0−0−0−0=4=4+0+0-0-0-0=43p

b) · 5p

Arătați că A(x)⋅A(y)−A(x)+2A(y)=2I3A(x)\cdot A(y)-A(x)+2A(y)=2I_3, pentru orice numere reale xx și yy.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(x)⋅A(y)−A(x)+2A(y)=(4x−2y001003x−6y−24)−(−2x001003x+2−2)+(−42y002006y+4−4)=A(x)\cdot A(y)-A(x)+2A(y)=\begin{pmatrix} 4 & x-2y & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x-6y-2 & 4 \end{pmatrix}-\begin{pmatrix} -2 & x & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x+2 & -2 \end{pmatrix}+\begin{pmatrix} -4 & 2y & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 6y+4 & -4 \end{pmatrix}=3p
=(200020002)=2I3=\begin{pmatrix} 2 & 0 & 0 \\ 0 & 2 & 0 \\ 0 & 0 & 2 \end{pmatrix}=2I_3, pentru orice numere reale xx și yy2p

c) · 5p

Determinați numerele reale aa și bb pentru care A(x)⋅A(x)⋅A(x)=aA(x)+bI3A(x)\cdot A(x)\cdot A(x)=aA(x)+bI_3, pentru orice număr real xx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(x)⋅A(x)=2I3−A(x)A(x)\cdot A(x)=2I_3-A(x), A(x)⋅A(x)⋅A(x)=3A(x)−2I3A(x)\cdot A(x)\cdot A(x)=3A(x)-2I_3, pentru orice număr real xx2p
3A(x)−2I3=aA(x)+bI33A(x)-2I_3=aA(x)+bI_3, deci (3−a)A(x)=(b+2)I3(3-a)A(x)=(b+2)I_3, pentru orice număr real xx, de unde obținem a=3a=3 și b=−2b=-23p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți →

Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=2(x−1)(y−2)+2x*y=2(x-1)(y-2)+2.

a) · 5p

Arătați că 3∗4=103*4=10.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
3∗4=2(3−1)(4−2)+2=3*4=2(3-1)(4-2)+2=3p
=8+2=10=8+2=102p

b) · 5p

Determinați numărul real aa pentru care a∗x=xa*x=x, pentru orice număr real xx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
a∗x=2(a−1)(x−2)+2a*x=2(a-1)(x-2)+2, deci 2(a−1)(x−2)+2=x2(a-1)(x-2)+2=x2p
x(2a−3)−4a+6=0x(2a-3)-4a+6=0, pentru orice număr real xx, de unde obținem a=32a=\dfrac{3}{2}3p

c) · 5p

Determinați tripletele (m,n,p)(m,n,p) de numere naturale nenule, cu m≤n≤pm\le n\le p, pentru care m∗(n∗p)=26m*(n*p)=26.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
n∗p=2(n−1)(p−2)+2n*p=2(n-1)(p-2)+2, m∗(n∗p)=4(m−1)(n−1)(p−2)+2m*(n*p)=4(m-1)(n-1)(p-2)+2, pentru orice numere naturale mm, nn și pp2p
4(m−1)(n−1)(p−2)+2=264(m-1)(n-1)(p-2)+2=26, deci (m−1)(n−1)(p−2)=6(m-1)(n-1)(p-2)=6 și, cum mm, nn și pp sunt numere naturale nenule, cu m≤n≤pm\le n\le p, obținem tripletele (2,2,8)(2,2,8), (2,3,5)(2,3,5) și (2,4,4)(2,4,4)3p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+4x−1xxf(x)=\dfrac{x^2+4x-1}{x\sqrt{x}}.

a) · 5p

Arătați că f′(x)=x(x−1)(x−3)2x3f'(x)=\dfrac{\sqrt{x}(x-1)(x-3)}{2x^3}, x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f′(x)=(2x+4)xx−(x2+4x−1)⋅3x2x3=f'(x)=\dfrac{(2x+4)x\sqrt{x}-\left(x^2+4x-1\right)\cdot\frac{3\sqrt{x}}{2}}{x^3}=3p
=x(x2−4x+3)2x3=x(x−1)(x−3)2x3=\dfrac{\sqrt{x}\left(x^2-4x+3\right)}{2x^3}=\dfrac{\sqrt{x}(x-1)(x-3)}{2x^3}, x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty)2p

b) · 5p

Determinați numerele a∈(0,+∞)a\in(0,+\infty) pentru care tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A\big(a,f(a)\big) este paralelă cu axa OxOx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A\big(a,f(a)\big) este paralelă cu axa Ox⇔f′(a)=0Ox\Leftrightarrow f'(a)=03p
a(a−1)(a−3)2a3=0\dfrac{\sqrt{a}(a-1)(a-3)}{2a^3}=0 și, cum a∈(0,+∞)a\in(0,+\infty), obținem a=1a=1 sau a=3a=32p

c) · 5p

Demonstrați că f(x)−4f(14x)≤2f(x)-4f\left(\dfrac{1}{4x}\right)\le 2, pentru orice x∈(0,1]x\in(0,1].

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Pentru orice x∈(0,1]x\in(0,1], f′(x)≥0f'(x)\ge 0, deci ff este crescătoare pe (0,1](0,1]; pentru orice x∈[1,3]x\in[1,3], f′(x)≤0f'(x)\le 0, deci ff este descrescătoare pe [1,3][1,3]; pentru orice x∈[3,+∞)x\in[3,+\infty), f′(x)≥0f'(x)\ge 0, deci ff este crescătoare pe [3,+∞)[3,+\infty)2p
x∈(0,1]⇒14x∈[14,+∞)x\in(0,1]\Rightarrow\dfrac{1}{4x}\in\left[\dfrac{1}{4},+\infty\right) și, cum f(1)=4f(1)=4, f(14)=12f\left(\dfrac{1}{4}\right)=\dfrac{1}{2}, f(3)=2033>12f(3)=\dfrac{20}{3\sqrt{3}}>\dfrac{1}{2}, obținem f(x)≤4f(x)\le 4 și f(14x)≥12f\left(\dfrac{1}{4x}\right)\ge\dfrac{1}{2}, de unde rezultă că f(x)−4f(14x)≤2f(x)-4f\left(\dfrac{1}{4x}\right)\le 2, pentru orice x∈(0,1]x\in(0,1]3p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor →

Problema 2

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x3+x+1f(x)=x^3+x+1.

a) · 5p

Arătați că ∫02(f(x)−x) dx=6\displaystyle\int_0^2\big(f(x)-x\big)\,dx=6.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫02(f(x)−x) dx=∫02(x3+1)dx=(x44+x)∣02=\displaystyle\int_0^2\big(f(x)-x\big)\,dx=\int_0^2\left(x^3+1\right)dx=\left.\left(\dfrac{x^4}{4}+x\right)\right|_0^2=3p
=4+2=6=4+2=62p

b) · 5p

Arătați că ∫01(f(x)−x3)e−x dx=2−3e\displaystyle\int_0^1\left(f(x)-x^3\right)e^{-x}\,dx=2-\dfrac{3}{e}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫01(f(x)−x3)e−x dx=∫01(x+1)(−e−x)′dx=(x+1)(−e−x)∣01−e−x∣01=\displaystyle\int_0^1\left(f(x)-x^3\right)e^{-x}\,dx=\int_0^1(x+1)\left(-e^{-x}\right)'dx=\left.(x+1)\left(-e^{-x}\right)\right|_0^1-\left.e^{-x}\right|_0^1=3p
=−2e+1−1e+1=2−3e=-\dfrac{2}{e}+1-\dfrac{1}{e}+1=2-\dfrac{3}{e}2p

c) · 5p

Pentru fiecare număr natural nenul nn se consideră numărul In=∫01xnf(x)+x2 dxI_n=\displaystyle\int_0^1\dfrac{x^n}{f(x)+x^2}\,dx. Demonstrați că In−In+4=1(n+1)(n+2)I_n-I_{n+4}=\dfrac{1}{(n+1)(n+2)}, pentru orice număr natural nenul nn.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
In−In+4=∫01xn−xn+4x3+x2+x+1 dx=∫01xn(1−x4)(x+1)(x2+1) dx=I_n-I_{n+4}=\displaystyle\int_0^1\dfrac{x^n-x^{n+4}}{x^3+x^2+x+1}\,dx=\int_0^1\dfrac{x^n\left(1-x^4\right)}{(x+1)\left(x^2+1\right)}\,dx=2p
=∫01xn(1−x) dx=xn+1n+1∣01−xn+2n+2∣01=1(n+1)(n+2)=\displaystyle\int_0^1 x^n(1-x)\,dx=\left.\dfrac{x^{n+1}}{n+1}\right|_0^1-\left.\dfrac{x^{n+2}}{n+2}\right|_0^1=\dfrac{1}{(n+1)(n+2)}, pentru orice număr natural nenul nn3p
Exerciții de același tip: Integrale →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Bac M1

Toate subiectele →