MateSim

Simularea bacului 2026 la matematică M1 (mate-info), varianta 1

Subiectul oficial de bac la matematică M1 (mate-info), 2026, simularea națională, varianta 1, cu baremul pe pași pentru toate cele 18 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

3 oretimp de lucru
18cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Se consideră numărul complex z=2+iz=2+i. Arătați că z+z‾+z⋅z‾=9z+\overline{z}+z\cdot\overline{z}=9, unde z‾\overline{z} este conjugatul numărului complex zz.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
z+z‾+z⋅z‾=2+i+2−i+(2+i)(2−i)=z+\overline{z}+z\cdot\overline{z}=2+i+2-i+(2+i)(2-i)=2p
=4+4−i2=8+1=9=4+4-i^2=8+1=93p
Exerciții de același tip: Numere și progresii →

Exercițiul 2 · 5p

Se consideră funcțiile f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x)=2x-1 și g:R→Rg:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, g(x)=x2−4x+mg(x)=x^2-4x+m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm pentru care graficele funcțiilor ff și gg au exact un punct comun.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(x)=g(x)f(x)=g(x), deci x2−6x+m+1=0x^2-6x+m+1=02p
Ecuația are soluție unică, deci Δ=0\Delta=0 și, cum Δ=32−4m\Delta=32-4m, obținem m=8m=83p
Exerciții de același tip: Funcții →

Exercițiul 3 · 5p

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (1+log⁡x2)log⁡2x=5\left(1+\log_x 2\right)\log_2 x=5.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
log⁡2x+log⁡x2⋅log⁡2x=5\log_2 x+\log_x 2\cdot\log_2 x=5, de unde obținem log⁡2x=4\log_2 x=43p
x=16x=16, care convine2p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații →

Exercițiul 4 · 5p

Se consideră AA, mulțimea numerelor naturale de două cifre, formate cu cifre nenule. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea AA, acesta să aibă produsul cifrelor divizibil cu 55.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Mulțimea AA are 8181 de elemente, deci sunt 8181 de cazuri posibile2p
În mulțimea AA sunt 1717 numere care au produsul cifrelor divizibil cu 55, deci sunt 1717 cazuri favorabile, de unde obținem p=1781p=\dfrac{17}{81}3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică →

Exercițiul 5 · 5p

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,5)A(0,5) și B(4,2)B(4,2). Determinați ecuația dreptei care trece prin punctul AA și este perpendiculară pe dreapta OBOB.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
mOB=12m_{OB}=\dfrac{1}{2} și, cum mOB⋅md=−1m_{OB}\cdot m_d=-1, obținem md=−2m_d=-23p
Ecuația dreptei dd este y−5=−2xy-5=-2x, adică y=−2x+5y=-2x+52p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică →

Exercițiul 6 · 5p

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=9AB=9 și AC=12AC=12. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC. Arătați că distanța de la punctul CC la dreapta AMAM este egală cu 7,27{,}2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
AM=CMAM=CM, de unde obținem d(C,AM)=d(A,CM)=ADd(C,AM)=d(A,CM)=AD, unde ADAD este înălțime a triunghiului ABCABC3p
BC=15BC=15 și, cum 15⋅AD2=9⋅122\dfrac{15\cdot AD}{2}=\dfrac{9\cdot 12}{2}, obținem d(C,AM)=7,2d(C,AM)=7{,}22p
Exerciții de același tip: Trigonometrie →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricea A(a)=(a111−1a321)A(a)=\begin{pmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & -1 & a \\ 3 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații liniare {ax+y+z=2ax−y+az=−43x+2y+z=8\begin{cases} ax+y+z=2a \\ x-y+az=-4 \\ 3x+2y+z=8 \end{cases}, unde aa este număr real.

a) · 5p

Arătați că det⁡(A(1))=4\det\big(A(1)\big)=4.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(1)=(1111−11321)⇒det⁡(A(1))=∣1111−11321∣=A(1)=\begin{pmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 3 & 2 & 1 \end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(1)\big)=\begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 1 & -1 & 1 \\ 3 & 2 & 1 \end{vmatrix}=2p
=−1+2+3+3−2−1=4=-1+2+3+3-2-1=43p

b) · 5p

Determinați mulțimea numerelor reale aa pentru care matricea A(a)A(a) este inversabilă.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
det⁡(A(a))=∣a111−1a321∣=−2a2+2a+4\det\big(A(a)\big)=\begin{vmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & -1 & a \\ 3 & 2 & 1 \end{vmatrix}=-2a^2+2a+4, pentru orice număr real aa3p
det⁡(A(a))=0⇔a=−1\det\big(A(a)\big)=0\Leftrightarrow a=-1 sau a=2a=2, de unde obținem că mulțimea numerelor reale aa pentru care matricea A(a)A(a) este inversabilă este R∖{−1,2}\mathbb{R}\setminus\{-1,2\}2p

c) · 5p

Considerăm (x1,y1,z1)(x_1,y_1,z_1) soluția sistemului de ecuații liniare pentru a=1a=1. Pentru a=2a=2, determinați soluțiile (x0,y0,z0)(x_0,y_0,z_0) ale sistemului de ecuații liniare pentru care x0y0=y1x_0y_0=y_1.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Pentru a=2a=2, soluțiile sistemului de ecuații liniare sunt (α,4−α,−α)(\alpha,4-\alpha,-\alpha), cu α∈R\alpha\in\mathbb{R}2p
Pentru a=1a=1, y1=3y_1=3, deci α(4−α)=3\alpha(4-\alpha)=3, de unde obținem α=1\alpha=1 sau α=3\alpha=3, deci soluțiile pentru care x0y0=y1x_0y_0=y_1 sunt (1,3,−1)(1,3,-1) și (3,1,−3)(3,1,-3)3p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți →

Problema 2

Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(x2+2)(y2+2)+mx*y=\sqrt{\left(x^2+2\right)\left(y^2+2\right)+m}, unde m∈[−4,+∞)m\in[-4,+\infty).

a) · 5p

Pentru m=3m=3, arătați că 0∗1=30*1=3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
0∗1=(02+2)(12+2)+3=0*1=\sqrt{\left(0^2+2\right)\left(1^2+2\right)+3}=3p
=9=3=\sqrt{9}=32p

b) · 5p

Pentru m=7m=7, determinați numerele reale xx pentru care x∗(2x)=5x*(2x)=5.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Pentru m=7m=7, x∗(2x)=(x2+2)(4x2+2)+7x*(2x)=\sqrt{\left(x^2+2\right)\left(4x^2+2\right)+7}, pentru orice număr real xx2p
(x2+2)(4x2+2)+7=5\sqrt{\left(x^2+2\right)\left(4x^2+2\right)+7}=5, deci 2x4+5x2−7=02x^4+5x^2-7=0 și, cum xx este număr real, obținem x=−1x=-1 sau x=1x=13p

c) · 5p

Determinați m∈[−4,+∞)m\in[-4,+\infty) pentru care legea de compoziție „∗*” este asociativă.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
(x∗y)∗z=x∗(y∗z)(x*y)*z=x*(y*z), pentru orice numere reale xx, yy și zz, de unde obținem ((x2+2)(y2+2)+m+2)(z2+2)+m=(x2+2)((y2+2)(z2+2)+m+2)+m\left(\left(x^2+2\right)\left(y^2+2\right)+m+2\right)\left(z^2+2\right)+m=\left(x^2+2\right)\left(\left(y^2+2\right)\left(z^2+2\right)+m+2\right)+m3p
(m+2)(z2+2)=(x2+2)(m+2)(m+2)\left(z^2+2\right)=\left(x^2+2\right)(m+2), pentru orice numere reale xx și zz dacă și numai dacă m=−2m=-2, care convine2p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:(1,+∞)→Rf:(1,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=ex−2x−1f(x)=\dfrac{e^{x-2}}{\sqrt{x-1}}.

a) · 5p

Arătați că f′(x)=ex−2(2x−3)2(x−1)x−1f'(x)=\dfrac{e^{x-2}(2x-3)}{2(x-1)\sqrt{x-1}}, x∈(1,+∞)x\in(1,+\infty).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f′(x)=ex−2x−1−ex−2⋅12x−1x−1=f'(x)=\dfrac{e^{x-2}\sqrt{x-1}-e^{x-2}\cdot\dfrac{1}{2\sqrt{x-1}}}{x-1}=3p
=ex−2(2x−2−1)2(x−1)x−1=ex−2(2x−3)2(x−1)x−1=\dfrac{e^{x-2}(2x-2-1)}{2(x-1)\sqrt{x-1}}=\dfrac{e^{x-2}(2x-3)}{2(x-1)\sqrt{x-1}}, x∈(1,+∞)x\in(1,+\infty)2p

b) · 5p

Arătați că lim⁡x→2(f(x))1x−2=e\lim\limits_{x\to 2}\big(f(x)\big)^{\frac{1}{x-2}}=\sqrt{e}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
lim⁡x→2(f(x))1x−2=lim⁡x→2(1+f(x)−1)1x−2=lim⁡x→2((1+f(x)−1)1f(x)−1)f(x)−1x−2=\lim\limits_{x\to 2}\big(f(x)\big)^{\frac{1}{x-2}}=\lim\limits_{x\to 2}\big(1+f(x)-1\big)^{\frac{1}{x-2}}=\lim\limits_{x\to 2}\left(\big(1+f(x)-1\big)^{\frac{1}{f(x)-1}}\right)^{\frac{f(x)-1}{x-2}}=3p
=elim⁡x→2f(x)−1x−2=ef′(2)=e12=e=e^{\lim\limits_{x\to 2}\frac{f(x)-1}{x-2}}=e^{f'(2)}=e^{\frac{1}{2}}=\sqrt{e}2p

c) · 5p

Determinați mulțimea numerelor reale mm pentru care ecuația f(x)=mxf(x)=mx are exact două soluții.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Considerând g:(1,+∞)→Rg:(1,+\infty)\to\mathbb{R}, g(x)=f(x)xg(x)=\dfrac{f(x)}{x}, obținem g′(x)=xf′(x)−f(x)x2g'(x)=\dfrac{xf'(x)-f(x)}{x^2}, deci g′(x)=ex−2(2x2−5x+2)2x2(x−1)x−1g'(x)=\dfrac{e^{x-2}\left(2x^2-5x+2\right)}{2x^2(x-1)\sqrt{x-1}}, x∈(1,+∞)x\in(1,+\infty); g′(x)=0⇒x=2g'(x)=0\Rightarrow x=2; pentru orice x∈(1,2)x\in(1,2), g′(x)<0g'(x)<0, deci gg este strict descrescătoare pe (1,2)(1,2) și, pentru orice x∈(2,+∞)x\in(2,+\infty), g′(x)>0g'(x)>0, deci gg este strict crescătoare pe (2,+∞)(2,+\infty)3p
Cum lim⁡x→1g(x)=+∞\lim\limits_{x\to 1}g(x)=+\infty, g(2)=12g(2)=\dfrac{1}{2}, lim⁡x→+∞g(x)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}g(x)=+\infty și gg este continuă, obținem că ecuația g(x)=mg(x)=m, deci ecuația f(x)=mxf(x)=mx, are exact două soluții dacă și numai dacă m∈(12,+∞)m\in\left(\dfrac{1}{2},+\infty\right)2p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor →

Problema 2

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=(4x+6x2)ln⁡xf(x)=\left(4x+\dfrac{6}{x^2}\right)\ln x.

a) · 5p

Arătați că ∫23f(x)ln⁡x dx=11\displaystyle\int_2^3\dfrac{f(x)}{\ln x}\,dx=11.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫23f(x)ln⁡x dx=∫23(4x+6x2)dx=2x2∣23−6x∣23=\displaystyle\int_2^3\dfrac{f(x)}{\ln x}\,dx=\int_2^3\left(4x+\dfrac{6}{x^2}\right)dx=\left.2x^2\right|_2^3-\left.\dfrac{6}{x}\right|_2^3=3p
=10+1=11=10+1=112p

b) · 5p

Arătați că ∫1ex(f(x)−4xln⁡x) dx=3\displaystyle\int_1^e x\big(f(x)-4x\ln x\big)\,dx=3.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫1ex(f(x)−4xln⁡x) dx=∫1e6ln⁡xx dx=6∫1eln⁡x(ln⁡x)′ dx=3ln⁡2x∣1e=\displaystyle\int_1^e x\big(f(x)-4x\ln x\big)\,dx=\int_1^e\dfrac{6\ln x}{x}\,dx=6\int_1^e\ln x(\ln x)'\,dx=\left.3\ln^2 x\right|_1^e=3p
=3ln⁡2e−3ln⁡21=3=3\ln^2 e-3\ln^2 1=32p

c) · 5p

Determinați primitiva F:(0,+∞)→RF:(0,+\infty)\to\mathbb{R} a funcției ff, pentru care axa OxOx este tangentă la graficul funcției FF.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Axa OxOx este tangentă în punctul A(a,F(a))A(a,F(a)) la graficul lui F⇒F(a)=0F\Rightarrow F(a)=0 și F′(a)=0F'(a)=0, unde a∈(0,+∞)a\in(0,+\infty) și, cum F′(x)=f(x)F'(x)=f(x), x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty), obținem F(a)=0F(a)=0 și f(a)=0f(a)=0, deci a=1a=12p
F(x)=∫1xf(t) dt=∫1x(2t2−6t)′ln⁡t dt=(2t2−6t)ln⁡t∣1x−(t2+6t)∣1x=(2x2−6x)ln⁡x−x2−6x+7F(x)=\displaystyle\int_1^x f(t)\,dt=\int_1^x\left(2t^2-\dfrac{6}{t}\right)'\ln t\,dt=\left.\left(2t^2-\dfrac{6}{t}\right)\ln t\right|_1^x-\left.\left(t^2+\dfrac{6}{t}\right)\right|_1^x=\left(2x^2-\dfrac{6}{x}\right)\ln x-x^2-\dfrac{6}{x}+7, x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty)3p
Exerciții de același tip: Integrale →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Bac M1

Toate subiectele →