MateSim

Bacalaureat 2025 la matematică M2 (științe ale naturii): sesiunea specială, varianta 3

Subiectul oficial de bac la matematică M2 (științe ale naturii), 2025, sesiunea specială, varianta 3, cu baremul pe pași pentru toate cele 18 de cerințe. Rezolvă-l online sau ca simulare pe cronometru.

Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.

3 oretimp de lucru
18cerințe, cu barem pe pași
10pdin oficiu

Aceeași lucrare, pe timp, cu notă și verificare după barem.

Dă lucrarea ca simulare →

Subiectul I (30 de puncte)

Exercițiul 1 · 5p

Arătați că 2⋅(1,1+0,3)−1,8=12\cdot(1{,}1+0{,}3)-1{,}8=1.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
2⋅(1,1+0,3)−1,8=2⋅1,4−1,8=2\cdot(1{,}1+0{,}3)-1{,}8=2\cdot 1{,}4-1{,}8=2p
=2,8−1,8=1=2{,}8-1{,}8=13p
Exerciții de același tip: Numere și progresii →

Exercițiul 2 · 5p

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2x+4f(x)=2x+4. Determinați numărul real aa pentru care f(a)=a⋅f(0)f(a)=a\cdot f(0).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(0)=4f(0)=4, f(a)=2a+4f(a)=2a+4, pentru orice număr real aa2p
2a+4=4a2a+4=4a, de unde obținem a=2a=23p
Exerciții de același tip: Funcții →

Exercițiul 3 · 5p

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2−x=x2+x−1\sqrt{2-x}=\sqrt{x^2+x-1}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
2−x=x2+x−12-x=x^2+x-1, de unde obținem x2+2x−3=0x^2+2x-3=02p
x=−3x=-3 sau x=1x=1, care convin3p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații →

Exercițiul 4 · 5p

Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să verifice inegalitatea n3>10n^3>10.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 1010 elemente, deci sunt 1010 cazuri posibile2p
În mulțimea numerelor naturale de o cifră sunt 77 numere nn care verifică inegalitatea n3>10n^3>10, deci sunt 77 cazuri favorabile, de unde obținem p=710p=\dfrac{7}{10}3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică →

Exercițiul 5 · 5p

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,4)A(1,4), B(2,0)B(2,0) și C(8,2)C(8,2). Determinați distanța dintre punctul AA și mijlocul segmentului BCBC.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
M(5,1)M(5,1), unde punctul MM este mijlocul segmentului BCBC3p
AM=5AM=52p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică →

Exercițiul 6 · 5p

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=10BC=10 și sin⁡B=25\sin B=\dfrac{2}{5}. Arătați că AC=4AC=4.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
sin⁡B=ACBC\sin B=\dfrac{AC}{BC}, deci 25=AC10\dfrac{2}{5}=\dfrac{AC}{10}3p
AC=2⋅105=4AC=\dfrac{2\cdot 10}{5}=42p
Exerciții de același tip: Trigonometrie →

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2=\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A(x)=(2+2xx−x2−2x)A(x)=\begin{pmatrix} 2+2x & x \\ -x & 2-2x \end{pmatrix}, unde xx este număr real.

a) · 5p

Arătați că det⁡(A(1))=1\det\big(A(1)\big)=1.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(1)=(41−10)⇒det⁡(A(1))=∣41−10∣=4⋅0−1⋅(−1)=A(1)=\begin{pmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(1)\big)=\begin{vmatrix} 4 & 1 \\ -1 & 0 \end{vmatrix}=4\cdot 0-1\cdot(-1)=3p
=0+1=1=0+1=12p

b) · 5p

Arătați că A(2)⋅A(1)+3A(−2)=16I2A(2)\cdot A(1)+3A(-2)=16I_2.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
A(2)=(62−2−2)A(2)=\begin{pmatrix} 6 & 2 \\ -2 & -2 \end{pmatrix}, A(2)⋅A(1)=(226−6−2)A(2)\cdot A(1)=\begin{pmatrix} 22 & 6 \\ -6 & -2 \end{pmatrix}3p
Cum A(−2)=(−2−226)A(-2)=\begin{pmatrix} -2 & -2 \\ 2 & 6 \end{pmatrix}, obținem A(2)⋅A(1)+3A(−2)=(160016)=16I2A(2)\cdot A(1)+3A(-2)=\begin{pmatrix} 16 & 0 \\ 0 & 16 \end{pmatrix}=16I_22p

c) · 5p

Determinați numărul întreg nenul mm pentru care matricea B(m)=1mA(−m)B(m)=\dfrac{1}{m}A(-m) este inversa matricei A(m)A(m).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
B(m)B(m) este inversa matricei A(m)⇔A(m)⋅B(m)=B(m)⋅A(m)=I2⇔4−3m2mI2=I2A(m)\Leftrightarrow A(m)\cdot B(m)=B(m)\cdot A(m)=I_2\Leftrightarrow\dfrac{4-3m^2}{m}I_2=I_23p
4−3m2m=1\dfrac{4-3m^2}{m}=1, de unde obținem m=−43m=-\dfrac{4}{3}, care nu convine, sau m=1m=1, care convine2p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți →

Problema 2

Se consideră polinomul f=X3−3X2−3X+af=X^3-3X^2-3X+a, unde aa este număr real.

a) · 5p

Pentru a=1a=1, arătați că f(−1)=0f(-1)=0.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f=X3−3X2−3X+1⇒f(−1)=(−1)3−3⋅(−1)2−3⋅(−1)+1=f=X^3-3X^2-3X+1\Rightarrow f(-1)=(-1)^3-3\cdot(-1)^2-3\cdot(-1)+1=3p
=−1−3+3+1=0=-1-3+3+1=02p

b) · 5p

Determinați numărul real aa pentru care 3x1+3x2+3x3−x1x2x3=33x_1+3x_2+3x_3-x_1x_2x_3=3, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x1+x2+x3=3x_1+x_2+x_3=3, x1x2x3=−a⇒3x1+3x2+3x3−x1x2x3=9+ax_1x_2x_3=-a\Rightarrow 3x_1+3x_2+3x_3-x_1x_2x_3=9+a, pentru orice număr real aa3p
9+a=39+a=3, de unde obținem a=−6a=-62p

c) · 5p

Pentru a=9a=9, determinați rădăcinile polinomului ff.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f=X3−3X2−3X+9=(X−3)(X2−3)f=X^3-3X^2-3X+9=(X-3)\left(X^2-3\right)2p
Rădăcinile polinomului sunt x1=3x_1=3, x2=−3x_2=-\sqrt{3} și x3=3x_3=\sqrt{3}3p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame →

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Problema 1

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x2−8exf(x)=\dfrac{x^2-8}{e^x}.

a) · 5p

Arătați că f′(x)=(x+2)(4−x)exf'(x)=\dfrac{(x+2)(4-x)}{e^x}, x∈Rx\in\mathbb{R}.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f′(x)=2xex−(x2−8)ex(ex)2=f'(x)=\dfrac{2xe^x-\left(x^2-8\right)e^x}{\left(e^x\right)^2}=3p
=−x2+2x+8ex=(x+2)(4−x)ex=\dfrac{-x^2+2x+8}{e^x}=\dfrac{(x+2)(4-x)}{e^x}, x∈Rx\in\mathbb{R}2p

b) · 5p

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x=0, situat pe graficul funcției ff.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f(0)=−8f(0)=-8, f′(0)=8f'(0)=82p
Ecuația tangentei este y−f(0)=f′(0)(x−0)y-f(0)=f'(0)(x-0), adică y=8x−8y=8x-83p

c) · 5p

Demonstrați că −4e2≤f(x)≤e3-4e^2\le f(x)\le e^3, pentru orice x∈[−3,4]x\in[-3,4].

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
f′(x)=0⇔x=−2f'(x)=0\Leftrightarrow x=-2 sau x=4x=4; pentru orice x∈[−3,−2]x\in[-3,-2], f′(x)≤0f'(x)\le 0, deci ff este descrescătoare pe [−3,−2][-3,-2] și, pentru orice x∈[−2,4]x\in[-2,4], f′(x)≥0f'(x)\ge 0, deci ff este crescătoare pe [−2,4][-2,4]3p
f(−3)=e3f(-3)=e^3, f(−2)=−4e2f(-2)=-4e^2 și f(4)=8e4<e3f(4)=\dfrac{8}{e^4}<e^3, de unde obținem −4e2≤f(x)≤e3-4e^2\le f(x)\le e^3, pentru orice x∈[−3,4]x\in[-3,4]2p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor →

Problema 2

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=6x+2ln⁡xxf(x)=6x+\dfrac{2\ln x}{x}.

a) · 5p

Arătați că ∫23(f(x)−2ln⁡xx)dx=15\displaystyle\int_2^3\left(f(x)-\dfrac{2\ln x}{x}\right)dx=15.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫23(f(x)−2ln⁡xx)dx=∫236x dx=3x2∣23=\displaystyle\int_2^3\left(f(x)-\dfrac{2\ln x}{x}\right)dx=\int_2^3 6x\,dx=\left.3x^2\right|_2^3=3p
=27−12=15=27-12=152p

b) · 5p

Arătați că ∫1e(f(x)−6x) dx=1\displaystyle\int_1^e\big(f(x)-6x\big)\,dx=1.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫1e(f(x)−6x) dx=∫1e2ln⁡xx dx=∫1e2ln⁡x(ln⁡x)′ dx=ln⁡2x∣1e=\displaystyle\int_1^e\big(f(x)-6x\big)\,dx=\int_1^e\dfrac{2\ln x}{x}\,dx=\int_1^e 2\ln x(\ln x)'\,dx=\left.\ln^2 x\right|_1^e=3p
=ln⁡2e−ln⁡21=1=\ln^2 e-\ln^2 1=12p

c) · 5p

Determinați numărul real aa pentru care ∫1e2(f(x)x+f′(x)ln⁡x)dx=af(e2)\displaystyle\int_1^{e^2}\left(\dfrac{f(x)}{x}+f'(x)\ln x\right)dx=af\left(e^2\right).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
∫1e2(f(x)x+f′(x)ln⁡x)dx=∫1e2(f(x)ln⁡x)′dx=f(x)ln⁡x∣1e2=f(e2)ln⁡e2=2f(e2)\displaystyle\int_1^{e^2}\left(\dfrac{f(x)}{x}+f'(x)\ln x\right)dx=\int_1^{e^2}\big(f(x)\ln x\big)'dx=\left.f(x)\ln x\right|_1^{e^2}=f\left(e^2\right)\ln e^2=2f\left(e^2\right)3p
2f(e2)=af(e2)2f\left(e^2\right)=af\left(e^2\right) și, cum f(e2)≠0f\left(e^2\right)\ne 0, obținem a=2a=22p
Exerciții de același tip: Integrale →

Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF)).

Alte subiecte Bac M2

Toate subiectele →