Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.
3 ore timp de lucru
18 cerințe, cu barem pe pași
10p din oficiu
Subiectul I (30 de puncte) Exercițiul 1 · 5p
Arătați că ( 4 , 9 − 3 , 4 ) : 3 + 2 , 5 = 3 (4{,}9-3{,}4):3+2{,}5=3 ( 4 , 9 − 3 , 4 ) : 3 + 2 , 5 = 3 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ( 4 , 9 − 3 , 4 ) : 3 + 2 , 5 = 1 , 5 : 3 + 2 , 5 = (4{,}9-3{,}4):3+2{,}5=1{,}5:3+2{,}5= ( 4 , 9 − 3 , 4 ) : 3 + 2 , 5 = 1 , 5 : 3 + 2 , 5 = 2p = 0 , 5 + 2 , 5 = 3 =0{,}5+2{,}5=3 = 0 , 5 + 2 , 5 = 3 3p
Exerciții de același tip: Numere și progresii → Exercițiul 2 · 5p
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x − 21 f(x)=2x-21 f ( x ) = 2 x − 21 . Determinați numărul real a a a pentru care punctul A ( − 3 a , a ) A(-3a,a) A ( − 3 a , a ) aparține graficului funcției f f f .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ( − 3 a ) = a f(-3a)=a f ( − 3 a ) = a 2p − 6 a − 21 = a -6a-21=a − 6 a − 21 = a , de unde obținem a = − 3 a=-3 a = − 3 3p
Exerciții de același tip: Funcții → Exercițiul 3 · 5p
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 7 ( 1 + 2 x − x 2 ) = log 7 ( 3 − x ) \log_7\left(1+2x-x^2\right)=\log_7(3-x) log 7 ( 1 + 2 x − x 2 ) = log 7 ( 3 − x ) .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 1 + 2 x − x 2 = 3 − x 1+2x-x^2=3-x 1 + 2 x − x 2 = 3 − x , de unde obținem x 2 − 3 x + 2 = 0 x^2-3x+2=0 x 2 − 3 x + 2 = 0 2p x = 1 x=1 x = 1 sau x = 2 x=2 x = 2 , care convin3p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații → Exercițiul 4 · 5p
Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să fie multiplu impar de 11 11 11 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 90 90 de elemente, deci sunt 90 90 90 de cazuri posibile 2p În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 5 5 5 multipli impari de 11 11 11 , deci sunt 5 5 5 cazuri favorabile, de unde obținem p = 5 90 = 1 18 p=\dfrac{5}{90}=\dfrac{1}{18} p = 90 5 = 18 1 3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică → Exercițiul 5 · 5p
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 0 , 5 ) A(0,5) A ( 0 , 5 ) , B ( 2 , 0 ) B(2,0) B ( 2 , 0 ) și C ( 4 , 2 ) C(4,2) C ( 4 , 2 ) . Arătați că triunghiul A D C ADC A D C este isoscel, unde punctul D D D este mijlocul segmentului B C BC BC .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte D ( 3 , 1 ) D(3,1) D ( 3 , 1 ) , A D = 5 AD=5 A D = 5 3p A C = 5 AC=5 A C = 5 , deci triunghiul A D C ADC A D C este isoscel2p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică → Exercițiul 6 · 5p
Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , dreptunghic în A A A , cu tg B = 1 3 \operatorname{tg}B=\dfrac{1}{3} tg B = 3 1 și aria egală cu 24 24 24 . Arătați că A C = 4 AC=4 A C = 4 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte A C A B = 1 3 \dfrac{AC}{AB}=\dfrac{1}{3} A B A C = 3 1 , deci A B = 3 A C AB=3AC A B = 3 A C 2p A B ⋅ A C 2 = 24 \dfrac{AB\cdot AC}{2}=24 2 A B ⋅ A C = 24 , deci A C 2 = 16 AC^2=16 A C 2 = 16 , de unde obținem A C = 4 AC=4 A C = 4 3p
Exerciții de același tip: Trigonometrie → Subiectul al II-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2=\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( a ) = ( 2 a + 2 − a a − 3 1 ) A(a)=\begin{pmatrix} 2a+2 & -a \\ a-3 & 1 \end{pmatrix} A ( a ) = ( 2 a + 2 a − 3 − a 1 ) , unde a a a este număr real.
a) · 5p
Arătați că det ( A ( 1 ) ) = 2 \det\big(A(1)\big)=2 det ( A ( 1 ) ) = 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte A ( 1 ) = ( 4 − 1 − 2 1 ) ⇒ det ( A ( 1 ) ) = ∣ 4 − 1 − 2 1 ∣ = 4 ⋅ 1 − ( − 1 ) ⋅ ( − 2 ) = A(1)=\begin{pmatrix} 4 & -1 \\ -2 & 1 \end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(1)\big)=\begin{vmatrix} 4 & -1 \\ -2 & 1 \end{vmatrix}=4\cdot 1-(-1)\cdot(-2)= A ( 1 ) = ( 4 − 2 − 1 1 ) ⇒ det ( A ( 1 ) ) = 4 − 2 − 1 1 = 4 ⋅ 1 − ( − 1 ) ⋅ ( − 2 ) = 3p = 4 − 2 = 2 =4-2=2 = 4 − 2 = 2 2p
b) · 5p
Determinați numărul real x x x pentru care A ( 0 ) ⋅ ( 6 I 2 − A ( 2 ) − A ( − 2 ) ) = x I 2 A(0)\cdot\big(6I_2-A(2)-A(-2)\big)=xI_2 A ( 0 ) ⋅ ( 6 I 2 − A ( 2 ) − A ( − 2 ) ) = x I 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte A ( 0 ) = ( 2 0 − 3 1 ) A(0)=\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ -3 & 1 \end{pmatrix} A ( 0 ) = ( 2 − 3 0 1 ) , 6 I 2 − A ( 2 ) − A ( − 2 ) = ( 2 0 6 4 ) 6I_2-A(2)-A(-2)=\begin{pmatrix} 2 & 0 \\ 6 & 4 \end{pmatrix} 6 I 2 − A ( 2 ) − A ( − 2 ) = ( 2 6 0 4 ) , A ( 0 ) ⋅ ( 6 I 2 − A ( 2 ) − A ( − 2 ) ) = ( 4 0 0 4 ) = 4 I 2 A(0)\cdot\big(6I_2-A(2)-A(-2)\big)=\begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}=4I_2 A ( 0 ) ⋅ ( 6 I 2 − A ( 2 ) − A ( − 2 ) ) = ( 4 0 0 4 ) = 4 I 2 3p 4 I 2 = x I 2 4I_2=xI_2 4 I 2 = x I 2 , de unde obținem x = 4 x=4 x = 4 2p
c) · 5p
Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) pentru care A ( 1 ) ⋅ X ⋅ A ( 1 ) = 4 I 2 A(1)\cdot X\cdot A(1)=4I_2 A ( 1 ) ⋅ X ⋅ A ( 1 ) = 4 I 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Cum det ( A ( 1 ) ) ≠ 0 \det\big(A(1)\big)\ne 0 det ( A ( 1 ) ) = 0 , X = 4 ( A ( 1 ) ) − 1 ⋅ ( A ( 1 ) ) − 1 X=4\big(A(1)\big)^{-1}\cdot\big(A(1)\big)^{-1} X = 4 ( A ( 1 ) ) − 1 ⋅ ( A ( 1 ) ) − 1 2p ( A ( 1 ) ) − 1 = ( 1 2 1 2 1 2 ) \big(A(1)\big)^{-1}=\begin{pmatrix} \frac{1}{2} & \frac{1}{2} \\ 1 & 2 \end{pmatrix} ( A ( 1 ) ) − 1 = ( 2 1 1 2 1 2 ) , de unde obținem X = ( 3 5 10 18 ) X=\begin{pmatrix} 3 & 5 \\ 10 & 18 \end{pmatrix} X = ( 3 10 5 18 ) 3p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți → Problema 2
Se consideră polinomul f = X 3 − a X + 2 + a f=X^3-aX+2+a f = X 3 − a X + 2 + a , unde a a a este număr real.
a) · 5p
Arătați că f ( 1 ) = 3 f(1)=3 f ( 1 ) = 3 , pentru orice număr real a a a .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ( 1 ) = 1 3 − a ⋅ 1 + 2 + a = f(1)=1^3-a\cdot 1+2+a= f ( 1 ) = 1 3 − a ⋅ 1 + 2 + a = 3p = 1 + 2 = 3 =1+2=3 = 1 + 2 = 3 , pentru orice număr real a a a 2p
b) · 5p
Determinați numărul real a a a pentru care polinomul f f f este divizibil cu polinomul g = X + 2 g=X+2 g = X + 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ( − 2 ) = 3 a − 6 f(-2)=3a-6 f ( − 2 ) = 3 a − 6 , pentru orice număr real a a a 3p 3 a − 6 = 0 3a-6=0 3 a − 6 = 0 , de unde obținem a = 2 a=2 a = 2 2p
c) · 5p
Determinați numărul real a a a pentru care x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 x_1^3+x_2^3+x_3^3=x_1x_2+x_1x_3+x_2x_3 x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 , unde x 1 x_1 x 1 , x 2 x_2 x 2 și x 3 x_3 x 3 sunt rădăcinile polinomului f f f .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte x 1 + x 2 + x 3 = 0 x_1+x_2+x_3=0 x 1 + x 2 + x 3 = 0 , x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = − a x_1x_2+x_1x_3+x_2x_3=-a x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = − a , pentru orice număr real a a a 2p f ( x 1 ) = 0 f(x_1)=0 f ( x 1 ) = 0 , f ( x 2 ) = 0 f(x_2)=0 f ( x 2 ) = 0 , f ( x 3 ) = 0 f(x_3)=0 f ( x 3 ) = 0 , de unde rezultă x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = − 3 a − 6 x_1^3+x_2^3+x_3^3=-3a-6 x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 = − 3 a − 6 , deci − 3 a − 6 = − a -3a-6=-a − 3 a − 6 = − a , de unde obținem a = − 3 a=-3 a = − 3 3p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame → Subiectul al III-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = e x ( 2 x 2 − 3 x ) f(x)=e^x\left(2x^2-3x\right) f ( x ) = e x ( 2 x 2 − 3 x ) .
a) · 5p
Arătați că f ′ ( x ) = e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) f'(x)=e^x(2x+3)(x-1) f ′ ( x ) = e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) , x ∈ R x\in\mathbb{R} x ∈ R .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ′ ( x ) = e x ( 2 x 2 − 3 x ) + e x ( 4 x − 3 ) = f'(x)=e^x\left(2x^2-3x\right)+e^x(4x-3)= f ′ ( x ) = e x ( 2 x 2 − 3 x ) + e x ( 4 x − 3 ) = 3p = e x ( 2 x 2 + x − 3 ) = e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) =e^x\left(2x^2+x-3\right)=e^x(2x+3)(x-1) = e x ( 2 x 2 + x − 3 ) = e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) , x ∈ R x\in\mathbb{R} x ∈ R 2p
b) · 5p
Arătați că lim x → 0 f ( x ) − x f ( x ) + x = 2 \lim\limits_{x\to 0}\dfrac{f(x)-x}{f(x)+x}=2 x → 0 lim f ( x ) + x f ( x ) − x = 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte lim x → 0 f ( x ) − x f ( x ) + x = lim x → 0 ( f ( x ) − x ) ′ ( f ( x ) + x ) ′ = \lim\limits_{x\to 0}\dfrac{f(x)-x}{f(x)+x}=\lim\limits_{x\to 0}\dfrac{\big(f(x)-x\big)'}{\big(f(x)+x\big)'}= x → 0 lim f ( x ) + x f ( x ) − x = x → 0 lim ( f ( x ) + x ) ′ ( f ( x ) − x ) ′ = 2p = lim x → 0 e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) − 1 e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) + 1 = − 3 − 1 − 3 + 1 = 2 =\lim\limits_{x\to 0}\dfrac{e^x(2x+3)(x-1)-1}{e^x(2x+3)(x-1)+1}=\dfrac{-3-1}{-3+1}=2 = x → 0 lim e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) + 1 e x ( 2 x + 3 ) ( x − 1 ) − 1 = − 3 + 1 − 3 − 1 = 2 3p
c) · 5p
Determinați numerele reale a a a pentru care tangenta la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = a x=a x = a , situat pe graficul funcției f f f , are panta egală cu 0 0 0 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ′ ( a ) = 0 f'(a)=0 f ′ ( a ) = 0 , deci e a ( 2 a + 3 ) ( a − 1 ) = 0 e^a(2a+3)(a-1)=0 e a ( 2 a + 3 ) ( a − 1 ) = 0 3p a = − 3 2 a=-\dfrac{3}{2} a = − 2 3 sau a = 1 a=1 a = 1 2p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor → Problema 2
Se consideră funcția f : ( − 1 , + ∞ ) → R f:(-1,+\infty)\to\mathbb{R} f : ( − 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = ( 2 x 2 + 4 x ) x + 1 f(x)=\left(2x^2+4x\right)\sqrt{x+1} f ( x ) = ( 2 x 2 + 4 x ) x + 1 .
a) · 5p
Arătați că ∫ 0 3 f ( x ) x + 1 d x = 36 \displaystyle\int_0^3\dfrac{f(x)}{\sqrt{x+1}}\,dx=36 ∫ 0 3 x + 1 f ( x ) d x = 36 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 0 3 f ( x ) x + 1 d x = ∫ 0 3 ( 2 x 2 + 4 x ) d x = 2 x 3 3 ∣ 0 3 + 2 x 2 ∣ 0 3 = \displaystyle\int_0^3\dfrac{f(x)}{\sqrt{x+1}}\,dx=\int_0^3\left(2x^2+4x\right)dx=\left.\dfrac{2x^3}{3}\right|_0^3+\left.2x^2\right|_0^3= ∫ 0 3 x + 1 f ( x ) d x = ∫ 0 3 ( 2 x 2 + 4 x ) d x = 3 2 x 3 0 3 + 2 x 2 0 3 = 3p = 18 + 18 = 36 =18+18=36 = 18 + 18 = 36 2p
b) · 5p
Arătați că ∫ 3 8 x 2 + 2 x f ( x ) d x = 1 \displaystyle\int_3^8\dfrac{x^2+2x}{f(x)}\,dx=1 ∫ 3 8 f ( x ) x 2 + 2 x d x = 1 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 3 8 x 2 + 2 x f ( x ) d x = ∫ 3 8 1 2 x + 1 d x = ∫ 3 8 ( x + 1 ) ′ 2 x + 1 d x = x + 1 ∣ 3 8 = \displaystyle\int_3^8\dfrac{x^2+2x}{f(x)}\,dx=\int_3^8\dfrac{1}{2\sqrt{x+1}}\,dx=\int_3^8\dfrac{(x+1)'}{2\sqrt{x+1}}\,dx=\left.\sqrt{x+1}\right|_3^8= ∫ 3 8 f ( x ) x 2 + 2 x d x = ∫ 3 8 2 x + 1 1 d x = ∫ 3 8 2 x + 1 ( x + 1 ) ′ d x = x + 1 3 8 = 3p = 3 − 2 = 1 =3-2=1 = 3 − 2 = 1 2p
c) · 5p
Se consideră funcția g : ( 0 , + ∞ ) → R g:(0,+\infty)\to\mathbb{R} g : ( 0 , + ∞ ) → R , g ( x ) = 4 x + 1 f ( x ) g(x)=\dfrac{4\sqrt{x+1}}{f(x)} g ( x ) = f ( x ) 4 x + 1 . Determinați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g g g , axa O x Ox O x și dreptele de ecuații x = 1 x=1 x = 1 și x = 4 x=4 x = 4 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte g ( x ) = 2 x 2 + 2 x g(x)=\dfrac{2}{x^2+2x} g ( x ) = x 2 + 2 x 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , deci A = ∫ 1 4 ∣ g ( x ) ∣ d x = ∫ 1 4 2 x ( x + 2 ) d x = ∫ 1 4 ( 1 x − 1 x + 2 ) d x = \mathcal{A}=\displaystyle\int_1^4|g(x)|\,dx=\int_1^4\dfrac{2}{x(x+2)}\,dx=\int_1^4\left(\dfrac{1}{x}-\dfrac{1}{x+2}\right)dx= A = ∫ 1 4 ∣ g ( x ) ∣ d x = ∫ 1 4 x ( x + 2 ) 2 d x = ∫ 1 4 ( x 1 − x + 2 1 ) d x = 3p = ln x ∣ 1 4 − ln ( x + 2 ) ∣ 1 4 = ln 2 =\left.\ln x\right|_1^4-\left.\ln(x+2)\right|_1^4=\ln 2 = ln x ∣ 1 4 − ln ( x + 2 ) ∣ 1 4 = ln 2 2p
Exerciții de același tip: Integrale → Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF) ).
Alte subiecte Bac M2 Toate subiectele →