Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.
3 ore timp de lucru
18 cerințe, cu barem pe pași
10p din oficiu
Subiectul I (30 de puncte) Exercițiul 1 · 5p
Determinați termenul a 1 a_1 a 1 al progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n\ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , în care a 2 = 9 a_2=9 a 2 = 9 și a 5 = 30 a_5=30 a 5 = 30 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte a 5 − a 2 = 3 r a_5-a_2=3r a 5 − a 2 = 3 r , deci r = 7 r=7 r = 7 , unde r r r este rația progresiei aritmetice3p a 1 = a 2 − r = 2 a_1=a_2-r=2 a 1 = a 2 − r = 2 2p
Exerciții de același tip: Numere și progresii → Exercițiul 2 · 5p
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x + 3 f(x)=x+3 f ( x ) = x + 3 . Determinați numărul real a a a pentru care f ( − 1 ) ⋅ f ( a ) = a f(-1)\cdot f(a)=a f ( − 1 ) ⋅ f ( a ) = a .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ( − 1 ) = 2 f(-1)=2 f ( − 1 ) = 2 , f ( a ) = a + 3 f(a)=a+3 f ( a ) = a + 3 , pentru orice număr real a a a 3p 2 ( a + 3 ) = a 2(a+3)=a 2 ( a + 3 ) = a , de unde obținem a = − 6 a=-6 a = − 6 2p
Exerciții de același tip: Funcții → Exercițiul 3 · 5p
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 ( x + 2 ) = 4 log 4 x \log_2(x+2)=4\log_4 x log 2 ( x + 2 ) = 4 log 4 x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte log 2 ( x + 2 ) = 2 log 2 x \log_2(x+2)=2\log_2 x log 2 ( x + 2 ) = 2 log 2 x , deci log 2 ( x + 2 ) = log 2 x 2 \log_2(x+2)=\log_2 x^2 log 2 ( x + 2 ) = log 2 x 2 , de unde obținem x 2 − x − 2 = 0 x^2-x-2=0 x 2 − x − 2 = 0 3p x = − 1 x=-1 x = − 1 , care nu convine sau x = 2 x=2 x = 2 , care convine2p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații → Exercițiul 4 · 5p
Se consideră mulțimea A = { 2 , 4 , 6 , 7 , 8 } A=\{2,4,6,7,8\} A = { 2 , 4 , 6 , 7 , 8 } . Determinați câte dintre numerele pare, de două cifre, care se pot forma cu cifre din mulțimea A A A , sunt mai mari sau egale cu 62 62 62 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Cifra zecilor se poate alege în 3 3 3 moduri 2p Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților se poate alege în câte 4 4 4 moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 4 = 12 3\cdot 4=12 3 ⋅ 4 = 12 numere 3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică → Exercițiul 5 · 5p
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră dreapta d d d de ecuație y = x + 1 y=x+1 y = x + 1 și punctul A ( 5 , a ) A(5,a) A ( 5 , a ) , unde a a a este număr real. Determinați numărul real a a a pentru care dreapta O A OA O A este perpendiculară pe d d d .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte m d = 1 m_d=1 m d = 1 2p m O A = a 5 m_{OA}=\dfrac{a}{5} m O A = 5 a și, cum m d ⋅ m O A = − 1 m_d\cdot m_{OA}=-1 m d ⋅ m O A = − 1 , obținem a = − 5 a=-5 a = − 5 3p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică → Exercițiul 6 · 5p
Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , dreptunghic în A A A , cu A B = 12 AB=12 A B = 12 și B = π 6 B=\dfrac{\pi}{6} B = 6 π . Punctul M M M aparține laturii A B AB A B astfel încât A M = A C AM=AC A M = A C . Arătați că aria triunghiului A M C AMC A MC este egală cu 24 24 24 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte tg π 6 = A C 12 \operatorname{tg}\dfrac{\pi}{6}=\dfrac{AC}{12} tg 6 π = 12 A C , deci 1 3 = A C 12 \dfrac{1}{\sqrt{3}}=\dfrac{AC}{12} 3 1 = 12 A C , de unde obținem A C = 4 3 AC=4\sqrt{3} A C = 4 3 3p A Δ A M C = 4 3 ⋅ 4 3 2 = 24 \mathcal{A}_{\Delta AMC}=\dfrac{4\sqrt{3}\cdot 4\sqrt{3}}{2}=24 A Δ A MC = 2 4 3 ⋅ 4 3 = 24 2p
Exerciții de același tip: Trigonometrie → Subiectul al II-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2=\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 4 0 2 1 ) A=\begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 2 & 1 \end{pmatrix} A = ( 4 2 0 1 ) și B ( x ) = ( x 1 3 − 2 x 4 x + 1 ) B(x)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ 3-2x & 4x+1 \end{pmatrix} B ( x ) = ( x 3 − 2 x 1 4 x + 1 ) , unde x x x este număr real.
a) · 5p
Arătați că det ( B ( 2 ) ) = 19 \det\big(B(2)\big)=19 det ( B ( 2 ) ) = 19 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte B ( 2 ) = ( 2 1 − 1 9 ) ⇒ det ( B ( 2 ) ) = ∣ 2 1 − 1 9 ∣ = 2 ⋅ 9 − 1 ⋅ ( − 1 ) = B(2)=\begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 9 \end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(B(2)\big)=\begin{vmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 9 \end{vmatrix}=2\cdot 9-1\cdot(-1)= B ( 2 ) = ( 2 − 1 1 9 ) ⇒ det ( B ( 2 ) ) = 2 − 1 1 9 = 2 ⋅ 9 − 1 ⋅ ( − 1 ) = 3p = 18 + 1 = 19 =18+1=19 = 18 + 1 = 19 2p
b) · 5p
Arătați că ( B ( x + 1 ) − B ( x ) ) ⋅ A = 4 I 2 \big(B(x+1)-B(x)\big)\cdot A=4I_2 ( B ( x + 1 ) − B ( x ) ) ⋅ A = 4 I 2 , pentru orice număr real x x x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte B ( x + 1 ) = ( x + 1 1 1 − 2 x 4 x + 5 ) B(x+1)=\begin{pmatrix} x+1 & 1 \\ 1-2x & 4x+5 \end{pmatrix} B ( x + 1 ) = ( x + 1 1 − 2 x 1 4 x + 5 ) , B ( x + 1 ) − B ( x ) = ( 1 0 − 2 4 ) B(x+1)-B(x)=\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ -2 & 4 \end{pmatrix} B ( x + 1 ) − B ( x ) = ( 1 − 2 0 4 ) , pentru orice număr real x x x 2p ( B ( x + 1 ) − B ( x ) ) ⋅ A = ( 4 + 0 0 + 0 − 8 + 8 0 + 4 ) = ( 4 0 0 4 ) = 4 I 2 \big(B(x+1)-B(x)\big)\cdot A=\begin{pmatrix} 4+0 & 0+0 \\ -8+8 & 0+4 \end{pmatrix}=\begin{pmatrix} 4 & 0 \\ 0 & 4 \end{pmatrix}=4I_2 ( B ( x + 1 ) − B ( x ) ) ⋅ A = ( 4 + 0 − 8 + 8 0 + 0 0 + 4 ) = ( 4 0 0 4 ) = 4 I 2 , pentru orice număr real x x x 3p
c) · 5p
Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) pentru care B ( 3 ) ⋅ X = 2 A + B ( 2 ) ⋅ X B(3)\cdot X=2A+B(2)\cdot X B ( 3 ) ⋅ X = 2 A + B ( 2 ) ⋅ X .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ( B ( 3 ) − B ( 2 ) ) ⋅ X = 2 A \big(B(3)-B(2)\big)\cdot X=2A ( B ( 3 ) − B ( 2 ) ) ⋅ X = 2 A și, cum ( B ( 3 ) − B ( 2 ) ) − 1 = 1 4 A \big(B(3)-B(2)\big)^{-1}=\dfrac{1}{4}A ( B ( 3 ) − B ( 2 ) ) − 1 = 4 1 A , obținem X = 1 2 A ⋅ A X=\dfrac{1}{2}A\cdot A X = 2 1 A ⋅ A 3p X = ( 8 0 5 1 2 ) X=\begin{pmatrix} 8 & 0 \\ 5 & \frac{1}{2} \end{pmatrix} X = ( 8 5 0 2 1 ) 2p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți → Problema 2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = ( x − 7 ) ( y − 7 ) + 7 x*y=(x-7)(y-7)+7 x ∗ y = ( x − 7 ) ( y − 7 ) + 7 , cu elementul neutru e = 8 e=8 e = 8 .
a) · 5p
Arătați că 2 ∗ 3 = 27 2*3=27 2 ∗ 3 = 27 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 2 ∗ 3 = ( 2 − 7 ) ( 3 − 7 ) + 7 = 2*3=(2-7)(3-7)+7= 2 ∗ 3 = ( 2 − 7 ) ( 3 − 7 ) + 7 = 3p = ( − 5 ) ( − 4 ) + 7 = 27 =(-5)(-4)+7=27 = ( − 5 ) ( − 4 ) + 7 = 27 2p
b) · 5p
Determinați numerele reale x x x pentru care x ∗ ( x + 8 ) = 0 x*(x+8)=0 x ∗ ( x + 8 ) = 0 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte x ∗ ( x + 8 ) = x 2 − 6 x x*(x+8)=x^2-6x x ∗ ( x + 8 ) = x 2 − 6 x , pentru orice număr real x x x 3p x 2 − 6 x = 0 x^2-6x=0 x 2 − 6 x = 0 , de unde obținem x = 0 x=0 x = 0 sau x = 6 x=6 x = 6 2p
c) · 5p
Determinați numărul întreg n n n , n ≠ 7 n\ne 7 n = 7 , știind că 5 n 3 \dfrac{5n}{3} 3 5 n este simetricul lui n n n în raport cu legea de compoziție „∗ * ∗ ”.
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 5 n 3 ∗ n = n ∗ 5 n 3 = 8 \dfrac{5n}{3}*n=n*\dfrac{5n}{3}=8 3 5 n ∗ n = n ∗ 3 5 n = 8 , de unde obținem ( 5 n 3 − 7 ) ( n − 7 ) + 7 = 8 \left(\dfrac{5n}{3}-7\right)(n-7)+7=8 ( 3 5 n − 7 ) ( n − 7 ) + 7 = 8 3p ( 5 n − 21 ) ( n − 7 ) = 3 (5n-21)(n-7)=3 ( 5 n − 21 ) ( n − 7 ) = 3 și, cum n n n este număr întreg, obținem n = 4 n=4 n = 4 2p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame → Subiectul al III-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0,+\infty)\to\mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 3 x + 2 x − 2 x f(x)=\dfrac{3x+2\sqrt{x}-2}{x} f ( x ) = x 3 x + 2 x − 2 .
a) · 5p
Arătați că f ′ ( x ) = 2 − x x 2 f'(x)=\dfrac{2-\sqrt{x}}{x^2} f ′ ( x ) = x 2 2 − x , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ′ ( x ) = ( 3 + 1 x ) ⋅ x − ( 3 x + 2 x − 2 ) ⋅ 1 x 2 = f'(x)=\dfrac{\left(3+\frac{1}{\sqrt{x}}\right)\cdot x-\left(3x+2\sqrt{x}-2\right)\cdot 1}{x^2}= f ′ ( x ) = x 2 ( 3 + x 1 ) ⋅ x − ( 3 x + 2 x − 2 ) ⋅ 1 = 3p = 3 x + x − 3 x − 2 x + 2 x 2 = 2 − x x 2 =\dfrac{3x+\sqrt{x}-3x-2\sqrt{x}+2}{x^2}=\dfrac{2-\sqrt{x}}{x^2} = x 2 3 x + x − 3 x − 2 x + 2 = x 2 2 − x , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 2p
b) · 5p
Determinați ecuația asimptotei orizontale la graficul funcției f f f .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ 3 x + 2 x − 2 x = lim x → + ∞ ( 3 + 2 x − 2 x ) = 3 \lim\limits_{x\to+\infty}f(x)=\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{3x+2\sqrt{x}-2}{x}=\lim\limits_{x\to+\infty}\left(3+\dfrac{2}{\sqrt{x}}-\dfrac{2}{x}\right)=3 x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x 3 x + 2 x − 2 = x → + ∞ lim ( 3 + x 2 − x 2 ) = 3 3p Dreapta de ecuație y = 3 y=3 y = 3 este asimptota orizontală la graficul funcției f f f 2p
c) · 5p
Demonstrați că imaginea funcției f f f este ( − ∞ , 7 2 ] \left(-\infty,\dfrac{7}{2}\right] ( − ∞ , 2 7 ] .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 4 f'(x)=0\Leftrightarrow x=4 f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 4 ; pentru orice x ∈ ( 0 , 4 ] x\in(0,4] x ∈ ( 0 , 4 ] , f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x)\ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , deci f f f este crescătoare pe ( 0 , 4 ] (0,4] ( 0 , 4 ] și, pentru orice x ∈ [ 4 , + ∞ ) x\in[4,+\infty) x ∈ [ 4 , + ∞ ) , f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x)\le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f f f este descrescătoare pe [ 4 , + ∞ ) [4,+\infty) [ 4 , + ∞ ) 2p lim x → 0 f ( x ) = − ∞ \lim\limits_{x\to 0}f(x)=-\infty x → 0 lim f ( x ) = − ∞ , f ( 4 ) = 7 2 f(4)=\dfrac{7}{2} f ( 4 ) = 2 7 și f f f este continuă, deci imaginea funcției f f f este ( − ∞ , 7 2 ] \left(-\infty,\dfrac{7}{2}\right] ( − ∞ , 2 7 ] 3p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor → Problema 2
Se consideră funcția f : ( − 1 , + ∞ ) → R f:(-1,+\infty)\to\mathbb{R} f : ( − 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 9 x 2 ( x + 1 ) 2 f(x)=\dfrac{9x^2}{(x+1)^2} f ( x ) = ( x + 1 ) 2 9 x 2 .
a) · 5p
Arătați că ∫ 1 2 f ( x ) ( x + 1 ) 2 d x = 21 \displaystyle\int_1^2 f(x)(x+1)^2\,dx=21 ∫ 1 2 f ( x ) ( x + 1 ) 2 d x = 21 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 1 2 f ( x ) ( x + 1 ) 2 d x = ∫ 1 2 9 x 2 d x = 3 x 3 ∣ 1 2 = \displaystyle\int_1^2 f(x)(x+1)^2\,dx=\int_1^2 9x^2\,dx=\left.3x^3\right|_1^2= ∫ 1 2 f ( x ) ( x + 1 ) 2 d x = ∫ 1 2 9 x 2 d x = 3 x 3 1 2 = 3p = 24 − 3 = 21 =24-3=21 = 24 − 3 = 21 2p
b) · 5p
Arătați că ∫ 2 8 f ( x ) x 2 d x = 2 \displaystyle\int_2^8\dfrac{f(x)}{x^2}\,dx=2 ∫ 2 8 x 2 f ( x ) d x = 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 2 8 f ( x ) x 2 d x = ∫ 2 8 9 ( x + 1 ) 2 d x = − 9 x + 1 ∣ 2 8 = \displaystyle\int_2^8\dfrac{f(x)}{x^2}\,dx=\int_2^8\dfrac{9}{(x+1)^2}\,dx=\left.-\dfrac{9}{x+1}\right|_2^8= ∫ 2 8 x 2 f ( x ) d x = ∫ 2 8 ( x + 1 ) 2 9 d x = − x + 1 9 2 8 = 3p = − 1 + 3 = 2 =-1+3=2 = − 1 + 3 = 2 2p
c) · 5p
Determinați a ∈ ( 0 , + ∞ ) a\in(0,+\infty) a ∈ ( 0 , + ∞ ) pentru care ∫ 0 a x 2 ( 3 f ( x ) + x f ′ ( x ) ) d x = a 3 \displaystyle\int_0^a x^2\big(3f(x)+xf'(x)\big)\,dx=a^3 ∫ 0 a x 2 ( 3 f ( x ) + x f ′ ( x ) ) d x = a 3 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 0 a x 2 ( 3 f ( x ) + x f ′ ( x ) ) d x = ∫ 0 a ( 3 x 2 f ( x ) + x 3 f ′ ( x ) ) d x = ∫ 0 a ( x 3 f ( x ) ) ′ d x = x 3 f ( x ) ∣ 0 a = a 3 f ( a ) \displaystyle\int_0^a x^2\big(3f(x)+xf'(x)\big)\,dx=\int_0^a\left(3x^2f(x)+x^3f'(x)\right)dx=\int_0^a\left(x^3f(x)\right)'dx=\left.x^3f(x)\right|_0^a=a^3f(a) ∫ 0 a x 2 ( 3 f ( x ) + x f ′ ( x ) ) d x = ∫ 0 a ( 3 x 2 f ( x ) + x 3 f ′ ( x ) ) d x = ∫ 0 a ( x 3 f ( x ) ) ′ d x = x 3 f ( x ) 0 a = a 3 f ( a ) 3p a 3 f ( a ) = a 3 a^3f(a)=a^3 a 3 f ( a ) = a 3 și, cum a ∈ ( 0 , + ∞ ) a\in(0,+\infty) a ∈ ( 0 , + ∞ ) , obținem f ( a ) = 1 f(a)=1 f ( a ) = 1 , de unde rezultă a = 1 2 a=\dfrac{1}{2} a = 2 1 2p
Exerciții de același tip: Integrale → Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF) ).
Alte subiecte Bac M2 Toate subiectele →