Mai jos ai lucrarea oficială, cu enunțurile și baremul de corectare pentru fiecare cerință. Încearcă întâi singur, apoi deschide baremul. Sau dă toată lucrarea pe MateSim, ca simulare pe cronometru, cu notă la final.
3 ore timp de lucru
18 cerințe, cu barem pe pași
10p din oficiu
Subiectul I (30 de puncte) Exercițiul 1 · 5p
Determinați termenul a 3 a_3 a 3 al progresiei aritmetice ( a n ) n ≥ 1 (a_n)_{n\ge 1} ( a n ) n ≥ 1 , în care a 1 = 4 a_1=4 a 1 = 4 și a 2 = 15 a_2=15 a 2 = 15 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte r = a 2 − a 1 = 11 r=a_2-a_1=11 r = a 2 − a 1 = 11 , unde r r r este rația progresiei3p a 3 = a 2 + r = 26 a_3=a_2+r=26 a 3 = a 2 + r = 26 2p
Exerciții de același tip: Numere și progresii → Exercițiul 2 · 5p
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 3 x − 2 f(x)=3x-2 f ( x ) = 3 x − 2 . Determinați numărul real a a a pentru care f ( a ) + f ( 2 ) = 2 a f(a)+f(2)=2a f ( a ) + f ( 2 ) = 2 a .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ( 2 ) = 4 f(2)=4 f ( 2 ) = 4 , f ( a ) = 3 a − 2 f(a)=3a-2 f ( a ) = 3 a − 2 , pentru orice număr real a a a 2p 3 a − 2 + 4 = 2 a 3a-2+4=2a 3 a − 2 + 4 = 2 a , de unde obținem a = − 2 a=-2 a = − 2 3p
Exerciții de același tip: Funcții → Exercițiul 3 · 5p
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 ( x 2 − 3 x + 2 ) = log 2 ( 2 + x ) \log_2\left(x^2-3x+2\right)=\log_2(2+x) log 2 ( x 2 − 3 x + 2 ) = log 2 ( 2 + x ) .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte x 2 − 3 x + 2 = 2 + x x^2-3x+2=2+x x 2 − 3 x + 2 = 2 + x , de unde obținem x 2 − 4 x = 0 x^2-4x=0 x 2 − 4 x = 0 2p x = 0 x=0 x = 0 sau x = 4 x=4 x = 4 , care convin3p
Exerciții de același tip: Ecuații și inecuații → Exercițiul 4 · 5p
Determinați câte numere naturale pare, de două cifre distincte, se pot forma cu elementele mulțimii A = { 1 , 2 , 3 , 5 , 7 , 8 } A=\{1,2,3,5,7,8\} A = { 1 , 2 , 3 , 5 , 7 , 8 } .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Cifra unităților se poate alege în 2 2 2 moduri 2p Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 5 5 5 moduri, deci se pot forma 2 ⋅ 5 = 10 2\cdot 5=10 2 ⋅ 5 = 10 numere 3p
Exerciții de același tip: Probabilități și combinatorică → Exercițiul 5 · 5p
În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 0 , 5 ) A(0,5) A ( 0 , 5 ) , B ( 8 , 4 ) B(8,4) B ( 8 , 4 ) și C C C , mijlocul segmentului O B OB OB . Arătați că A O = A C AO=AC A O = A C .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte C ( 4 , 2 ) C(4,2) C ( 4 , 2 ) 2p A O = 5 AO=5 A O = 5 , A C = 5 AC=5 A C = 5 , deci A O = A C AO=AC A O = A C 3p
Exerciții de același tip: Geometrie analitică → Exercițiul 6 · 5p
Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , dreptunghic în A A A , cu A B = 4 AB=4 A B = 4 și cos B = 2 3 \cos B=\dfrac{2}{3} cos B = 3 2 . Arătați că B C = 6 BC=6 BC = 6 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte cos B = A B B C \cos B=\dfrac{AB}{BC} cos B = BC A B , deci 2 3 = 4 B C \dfrac{2}{3}=\dfrac{4}{BC} 3 2 = BC 4 3p B C = 3 ⋅ 4 2 = 6 BC=\dfrac{3\cdot 4}{2}=6 BC = 2 3 ⋅ 4 = 6 2p
Exerciții de același tip: Trigonometrie → Subiectul al II-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2=\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A = ( − 2 8 − 1 3 ) A=\begin{pmatrix} -2 & 8 \\ -1 & 3 \end{pmatrix} A = ( − 2 − 1 8 3 ) .
a) · 5p
Arătați că det A = 2 \det A=2 det A = 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte det A = ∣ − 2 8 − 1 3 ∣ = ( − 2 ) ⋅ 3 − 8 ⋅ ( − 1 ) = \det A=\begin{vmatrix} -2 & 8 \\ -1 & 3 \end{vmatrix}=(-2)\cdot 3-8\cdot(-1)= det A = − 2 − 1 8 3 = ( − 2 ) ⋅ 3 − 8 ⋅ ( − 1 ) = 3p = − 6 + 8 = 2 =-6+8=2 = − 6 + 8 = 2 2p
b) · 5p
Arătați că matricea B = 1 2 ( I 2 − A ) B=\dfrac{1}{2}(I_2-A) B = 2 1 ( I 2 − A ) este inversa matricei A A A .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte I 2 − A = ( 3 − 8 1 − 2 ) I_2-A=\begin{pmatrix} 3 & -8 \\ 1 & -2 \end{pmatrix} I 2 − A = ( 3 1 − 8 − 2 ) , B = ( 3 2 − 4 1 2 − 1 ) B=\begin{pmatrix} \frac{3}{2} & -4 \\ \frac{1}{2} & -1 \end{pmatrix} B = ( 2 3 2 1 − 4 − 1 ) 3p A ⋅ B = B ⋅ A = I 2 A\cdot B=B\cdot A=I_2 A ⋅ B = B ⋅ A = I 2 , deci matricea B B B este inversa matricei A A A 2p
c) · 5p
Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) X ∈ M 2 ( R ) pentru care ( A − I 2 ) ⋅ X = 2 A (A-I_2)\cdot X=2A ( A − I 2 ) ⋅ X = 2 A .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Cum A − I 2 = − 2 A − 1 A-I_2=-2A^{-1} A − I 2 = − 2 A − 1 , obținem − 2 A − 1 ⋅ X = 2 A -2A^{-1}\cdot X=2A − 2 A − 1 ⋅ X = 2 A , deci X = − A ⋅ A X=-A\cdot A X = − A ⋅ A 3p X = ( 4 − 8 1 − 1 ) X=\begin{pmatrix} 4 & -8 \\ 1 & -1 \end{pmatrix} X = ( 4 1 − 8 − 1 ) 2p
Exerciții de același tip: Matrice și determinanți → Problema 2
Pe mulțimea M = [ 0 , + ∞ ) M=[0,+\infty) M = [ 0 , + ∞ ) se definește legea de compoziție x ∗ y = x + y − x y x*y=x+y-\sqrt{xy} x ∗ y = x + y − x y .
a) · 5p
Arătați că 1 ∗ 4 = 3 1*4=3 1 ∗ 4 = 3 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 1 ∗ 4 = 1 + 4 − 1 ⋅ 4 = 1*4=1+4-\sqrt{1\cdot 4}= 1 ∗ 4 = 1 + 4 − 1 ⋅ 4 = 3p = 5 − 2 = 3 =5-2=3 = 5 − 2 = 3 2p
b) · 5p
Determinați x ∈ M x\in M x ∈ M pentru care x ∗ ( 9 x ) = x 2 x*(9x)=x^2 x ∗ ( 9 x ) = x 2 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte x ∗ ( 9 x ) = x + 9 x − 9 x 2 = 7 x x*(9x)=x+9x-\sqrt{9x^2}=7x x ∗ ( 9 x ) = x + 9 x − 9 x 2 = 7 x , pentru orice x ∈ M x\in M x ∈ M 2p 7 x = x 2 7x=x^2 7 x = x 2 , de unde obținem x = 0 x=0 x = 0 sau x = 7 x=7 x = 7 , care convin3p
c) · 5p
Determinați numărul real x x x pentru care 2 x ∗ 2 x + 2 = 6 x 2^x*2^{x+2}=6^x 2 x ∗ 2 x + 2 = 6 x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte 2 x ∗ 2 x + 2 = 2 x + 2 x + 2 − 2 x + 1 = 2 x ⋅ 3 2^x*2^{x+2}=2^x+2^{x+2}-2^{x+1}=2^x\cdot 3 2 x ∗ 2 x + 2 = 2 x + 2 x + 2 − 2 x + 1 = 2 x ⋅ 3 , pentru orice număr real x x x 3p 2 x ⋅ 3 = 6 x 2^x\cdot 3=6^x 2 x ⋅ 3 = 6 x , deci 3 x = 3 3^x=3 3 x = 3 , de unde obținem x = 1 x=1 x = 1 2p
Exerciții de același tip: Legi de compoziție și polinoame → Subiectul al III-lea (30 de puncte) Problema 1
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0,+\infty)\to\mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 2 x x 2 + x + 2 f(x)=\dfrac{2\sqrt{x}}{x^2+x+2} f ( x ) = x 2 + x + 2 2 x .
a) · 5p
Arătați că f ′ ( x ) = − 3 x 2 − x + 2 ( x 2 + x + 2 ) 2 x f'(x)=\dfrac{-3x^2-x+2}{\left(x^2+x+2\right)^2\sqrt{x}} f ′ ( x ) = ( x 2 + x + 2 ) 2 x − 3 x 2 − x + 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte f ′ ( x ) = 1 x ( x 2 + x + 2 ) − 2 x ( 2 x + 1 ) ( x 2 + x + 2 ) 2 = f'(x)=\dfrac{\frac{1}{\sqrt{x}}\left(x^2+x+2\right)-2\sqrt{x}(2x+1)}{\left(x^2+x+2\right)^2}= f ′ ( x ) = ( x 2 + x + 2 ) 2 x 1 ( x 2 + x + 2 ) − 2 x ( 2 x + 1 ) = 3p = x 2 + x + 2 − 4 x 2 − 2 x ( x 2 + x + 2 ) 2 x = − 3 x 2 − x + 2 ( x 2 + x + 2 ) 2 x =\dfrac{x^2+x+2-4x^2-2x}{\left(x^2+x+2\right)^2\sqrt{x}}=\dfrac{-3x^2-x+2}{\left(x^2+x+2\right)^2\sqrt{x}} = ( x 2 + x + 2 ) 2 x x 2 + x + 2 − 4 x 2 − 2 x = ( x 2 + x + 2 ) 2 x − 3 x 2 − x + 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 2p
b) · 5p
Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte lim x → + ∞ f ( x ) = lim x → + ∞ 2 x x 2 + x + 2 = lim x → + ∞ 2 x x + x + 2 x = 0 \lim\limits_{x\to+\infty}f(x)=\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{2\sqrt{x}}{x^2+x+2}=\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{2}{x\sqrt{x}+\sqrt{x}+\frac{2}{\sqrt{x}}}=0 x → + ∞ lim f ( x ) = x → + ∞ lim x 2 + x + 2 2 x = x → + ∞ lim x x + x + x 2 2 = 0 3p Dreapta de ecuație y = 0 y=0 y = 0 este asimptota orizontală spre + ∞ +\infty + ∞ la graficul funcției f f f 2p
c) · 5p
Determinați a ∈ ( 0 , + ∞ ) a\in(0,+\infty) a ∈ ( 0 , + ∞ ) pentru care tangenta la graficul funcției f f f în punctul A ( a , f ( a ) ) A\big(a,f(a)\big) A ( a , f ( a ) ) este paralelă cu axa O x Ox O x .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte Tangenta la graficul funcției f f f în punctul A ( a , f ( a ) ) A\big(a,f(a)\big) A ( a , f ( a ) ) este paralelă cu axa O x ⇔ f ′ ( a ) = 0 Ox\Leftrightarrow f'(a)=0 O x ⇔ f ′ ( a ) = 0 , a ∈ ( 0 , + ∞ ) a\in(0,+\infty) a ∈ ( 0 , + ∞ ) 3p − 3 a 2 − a + 2 ( a 2 + a + 2 ) 2 a = 0 \dfrac{-3a^2-a+2}{\left(a^2+a+2\right)^2\sqrt{a}}=0 ( a 2 + a + 2 ) 2 a − 3 a 2 − a + 2 = 0 , de unde obținem a = − 1 a=-1 a = − 1 , care nu convine, sau a = 2 3 a=\dfrac{2}{3} a = 3 2 , care convine2p
Exerciții de același tip: Derivate și studiul funcțiilor → Problema 2
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = x 3 + 3 x + 3 f(x)=x^3+3x+3 f ( x ) = x 3 + 3 x + 3 .
a) · 5p
Arătați că ∫ 0 2 ( f ( x ) − 3 x − 3 ) d x = 4 \displaystyle\int_0^2\big(f(x)-3x-3\big)\,dx=4 ∫ 0 2 ( f ( x ) − 3 x − 3 ) d x = 4 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 0 2 ( f ( x ) − 3 x − 3 ) d x = ∫ 0 2 x 3 d x = x 4 4 ∣ 0 2 = \displaystyle\int_0^2\big(f(x)-3x-3\big)\,dx=\int_0^2 x^3\,dx=\left.\dfrac{x^4}{4}\right|_0^2= ∫ 0 2 ( f ( x ) − 3 x − 3 ) d x = ∫ 0 2 x 3 d x = 4 x 4 0 2 = 3p = 4 − 0 = 4 =4-0=4 = 4 − 0 = 4 2p
b) · 5p
Arătați că ∫ 0 1 1 ( f ( x ) − x 3 ) 2 d x = 1 18 \displaystyle\int_0^1\dfrac{1}{\left(f(x)-x^3\right)^2}\,dx=\dfrac{1}{18} ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 ) 2 1 d x = 18 1 .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 0 1 1 ( f ( x ) − x 3 ) 2 d x = 1 3 ∫ 0 1 ( 3 x + 3 ) ′ ( 3 x + 3 ) 2 d x = − 1 3 ⋅ 1 3 x + 3 ∣ 0 1 = \displaystyle\int_0^1\dfrac{1}{\left(f(x)-x^3\right)^2}\,dx=\dfrac{1}{3}\int_0^1\dfrac{(3x+3)'}{(3x+3)^2}\,dx=\left.-\dfrac{1}{3}\cdot\dfrac{1}{3x+3}\right|_0^1= ∫ 0 1 ( f ( x ) − x 3 ) 2 1 d x = 3 1 ∫ 0 1 ( 3 x + 3 ) 2 ( 3 x + 3 ) ′ d x = − 3 1 ⋅ 3 x + 3 1 0 1 = 3p = − 1 18 + 1 9 = 1 18 =-\dfrac{1}{18}+\dfrac{1}{9}=\dfrac{1}{18} = − 18 1 + 9 1 = 18 1 2p
c) · 5p
Determinați numărul real m m m pentru care ∫ 1 e f ( x ) − 3 x 2 ⋅ ln x d x = e 2 + m 4 \displaystyle\int_1^e\dfrac{f(x)-3}{x^2}\cdot\ln x\,dx=\dfrac{e^2+m}{4} ∫ 1 e x 2 f ( x ) − 3 ⋅ ln x d x = 4 e 2 + m .
Rezolvarea din baremul oficial Pas Puncte ∫ 1 e f ( x ) − 3 x 2 ⋅ ln x d x = ∫ 1 e ( x 2 2 ) ′ ⋅ ln x d x + ∫ 1 e 3 ln x x d x = ( x 2 2 ⋅ ln x − x 2 4 ) ∣ 1 e + 3 ln 2 x 2 ∣ 1 e = e 2 + 7 4 \displaystyle\int_1^e\dfrac{f(x)-3}{x^2}\cdot\ln x\,dx=\int_1^e\left(\dfrac{x^2}{2}\right)'\cdot\ln x\,dx+\int_1^e\dfrac{3\ln x}{x}\,dx=\left.\left(\dfrac{x^2}{2}\cdot\ln x-\dfrac{x^2}{4}\right)\right|_1^e+\left.\dfrac{3\ln^2 x}{2}\right|_1^e=\dfrac{e^2+7}{4} ∫ 1 e x 2 f ( x ) − 3 ⋅ ln x d x = ∫ 1 e ( 2 x 2 ) ′ ⋅ ln x d x + ∫ 1 e x 3 ln x d x = ( 2 x 2 ⋅ ln x − 4 x 2 ) 1 e + 2 3 ln 2 x 1 e = 4 e 2 + 7 3p e 2 + m 4 = e 2 + 7 4 \dfrac{e^2+m}{4}=\dfrac{e^2+7}{4} 4 e 2 + m = 4 e 2 + 7 , de unde obținem m = 7 m=7 m = 7 2p
Exerciții de același tip: Integrale → Sursa: documentele oficiale ale Ministerului Educației (subiectul (PDF) · baremul (PDF) ).
Alte subiecte Bac M2 Toate subiectele →