MateSim

Matematica la bac M2: cum arată lucrarea și cum rezolvi fiecare exercițiu

Lucrarea de matematică M2 explicată: ce vine pe fiecare poziție, metoda pentru fiecare tip de exercițiu, capcanele și cum îți împarți cele 3 ore.

Bac M2 · actualizat · 13 min de citit

Proba de matematică M2 o dau elevii de la științe ale naturii. Vestea bună: lucrarea e foarte previzibilă. Aceleași tipuri de exerciții vin pe aceleași poziții în fiecare an, iar fiecare tip se rezolvă cu o metodă pe care o poți învăța ca pe o rețetă. Mai jos ai harta lucrării, metoda pentru fiecare poziție (cu un exemplu rezolvat și capcana tipică) și un plan de pregătire.

3 oretimp de lucru
18cerințe, fiecare de 5 puncte
10pprimite din oficiu
nota 6doar cu Subiectul I și punctele a)

Lucrarea dintr-o privire

Trei subiecte de câte 30 de puncte. Subiectul I are șase exerciții scurte. Subiectele II și III au câte două probleme, fiecare cu punctele a), b) și c). Apasă pe o poziție ca să exersezi exact acel tip de exercițiu.

De reținut

Nota este punctajul total împărțit la 10. Fiecare cerință are în barem doi pași (de obicei 2p + 3p), deci primești puncte și pentru o rezolvare începută corect. Orice metodă corectă, chiar diferită de cea din barem, primește punctajul întreg.

Unde sunt punctele ușoare

Nu toate punctele sunt la fel de greu de luat. Subiectul I și punctele a) sunt aproape mereu calcule directe: un determinant, o lege de compoziție aplicată pe numere, o derivată, o integrală simplă.

Ordinea care aduce cele mai multe puncte

Rezolvă întâi Subiectul I, apoi toate punctele a), abia apoi b) și c). Cu primele două ești deja la nota 6, înainte de orice problemă grea.

Metoda pentru fiecare poziție

Exemplele de mai jos sunt scrise de noi, ca să vezi metoda pe un caz simplu. Exercițiile oficiale le găsești mai jos și în aplicație.

Subiectul I, ex. 1: progresii și logaritmi

  1. Progresie aritmetică: scrie primul termen și rația: r=a2−a1r = a_2 - a_1, apoi an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n-1)r și Sn=(a1+an) n2S_n = \dfrac{(a_1 + a_n)\,n}{2}.
  2. Progresie geometrică: rația este q=b2b1q = \dfrac{b_2}{b_1}, iar bn=b1⋅q n−1b_n = b_1 \cdot q^{\,n-1}.
  3. Logaritmi: adună-i sau scade-i într-un singur logaritm: log⁡ax+log⁡ay=log⁡a(xy)\log_a x + \log_a y = \log_a (xy), log⁡ax−log⁡ay=log⁡axy\log_a x - \log_a y = \log_a \dfrac{x}{y}.

Exemplu. log⁡212−log⁡23=log⁡2123=log⁡24=2\log_2 12 - \log_2 3 = \log_2 \dfrac{12}{3} = \log_2 4 = 2.

Atenție

log⁡a(x+y)\log_a(x + y) nu se desface în log⁡ax+log⁡ay\log_a x + \log_a y. Regula merge doar pentru produs.

Subiectul I, ex. 2: funcții

  1. f(a)f(a) sau f(2a)f(2a): înlocuiești xx cu expresia dată, cu paranteze.
  2. Intersecția cu axa OxOx: rezolvi f(x)=0f(x) = 0; cu axa OyOy: calculezi f(0)f(0).
  3. Vârful parabolei f(x)=ax2+bx+cf(x) = ax^2 + bx + c: xV=−b2ax_V = -\dfrac{b}{2a}, yV=−Δ4ay_V = -\dfrac{\Delta}{4a} (sau direct f(xV)f(x_V)).

Exemplu. Pentru f(x)=x2−4x+3f(x) = x^2 - 4x + 3: xV=−−42=2x_V = -\dfrac{-4}{2} = 2 și yV=f(2)=4−8+3=−1y_V = f(2) = 4 - 8 + 3 = -1, deci vârful este V(2,−1)V(2, -1).

Subiectul I, ex. 3: ecuații

  1. Logaritmice: pui condițiile de existență (argumentele pozitive), egalezi argumentele, rezolvi și verifici fiecare soluție.
  2. Exponențiale: aduci ambii membri la aceeași bază: 2x+1=16=242^{x+1} = 16 = 2^4, deci x+1=4x + 1 = 4.
  3. Iraționale: ridici la pătrat, rezolvi, apoi verifici în ecuația inițială.

Exemplu. x+3=x+1\sqrt{x+3} = x + 1. Ridicând la pătrat: x+3=x2+2x+1x + 3 = x^2 + 2x + 1, adică x2+x−2=0x^2 + x - 2 = 0, cu x=1x = 1 sau x=−2x = -2. Verificare: pentru x=1x = 1, 4=2\sqrt{4} = 2, convine. Pentru x=−2x = -2, 1=1\sqrt{1} = 1, dar x+1=−1x + 1 = -1, deci nu convine. Soluția este x=1x = 1.

Atenție

Ridicarea la pătrat poate adăuga soluții false. Fără verificare pierzi pasul de 3 puncte, chiar dacă restul calculului e corect.

Subiectul I, ex. 4: numărare și probabilități

  1. Probabilitatea: p=numa˘rul cazurilor favorabilenuma˘rul cazurilor posibilep = \dfrac{\text{numărul cazurilor favorabile}}{\text{numărul cazurilor posibile}}. Scrie separat cele două numere: fiecare are punctele lui.
  2. Numere cu cifre date: alege întâi cifra cu restricție (ultima cifră pară, prima nenulă), apoi pe celelalte.
  3. Submulțimi cu kk elemente dintr-o mulțime cu nn elemente: Cnk=n!k! (n−k)!C_n^k = \dfrac{n!}{k!\,(n-k)!}.

Exemplu. Alegem un număr din mulțimea {1,2,…,20}\{1, 2, \ldots, 20\}. Multiplii lui 33 sunt 3,6,9,12,15,183, 6, 9, 12, 15, 18, adică 66 cazuri favorabile din 2020 posibile, deci p=620=310p = \dfrac{6}{20} = \dfrac{3}{10}.

Subiectul I, ex. 5: geometrie analitică

  1. Mijlocul segmentului ABAB: (xA+xB2,yA+yB2)\left(\dfrac{x_A + x_B}{2}, \dfrac{y_A + y_B}{2}\right).
  2. Distanța: AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}.
  3. Panta: mAB=yB−yAxB−xAm_{AB} = \dfrac{y_B - y_A}{x_B - x_A}. Drepte paralele: pante egale. Perpendiculare: produsul pantelor −1-1.
  4. Ecuația dreptei prin AA, cu panta mm: y−yA=m(x−xA)y - y_A = m(x - x_A).

Exemplu. Pentru A(1,2)A(1, 2) și B(4,6)B(4, 6): AB=32+42=5AB = \sqrt{3^2 + 4^2} = 5 și mAB=43m_{AB} = \dfrac{4}{3}.

Subiectul I, ex. 6: trigonometrie în triunghi

  1. Triunghi dreptunghic: sin⁡=cateta opusa˘ipotenuza˘\sin = \dfrac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuză}}, cos⁡=cateta ala˘turata˘ipotenuza˘\cos = \dfrac{\text{cateta alăturată}}{\text{ipotenuză}}, apoi teorema lui Pitagora.
  2. Oarecare: teorema sinusurilor asin⁡A=2R\dfrac{a}{\sin A} = 2R sau teorema cosinusului a2=b2+c2−2bccos⁡Aa^2 = b^2 + c^2 - 2bc\cos A.
  3. Aria: A=AB⋅AC⋅sin⁡A2\mathcal{A} = \dfrac{AB \cdot AC \cdot \sin A}{2}.

Exemplu. În triunghiul ABCABC cu AB=4AB = 4, AC=6AC = 6 și A=30∘A = 30^\circ: A=4⋅6⋅122=6\mathcal{A} = \dfrac{4 \cdot 6 \cdot \frac{1}{2}}{2} = 6.

Toate exercițiile oficiale M2 de la Subiectul I, pe poziții.

Exersează Subiectul I →

Subiectul II, problema 1: matrice

  1. Determinant 2×22 \times 2: ∣abcd∣=ad−bc\begin{vmatrix} a & b \\ c & d \end{vmatrix} = ad - bc. Pentru 3×33 \times 3: regula lui Sarrus.
  2. „Arătați că BB este inversa lui AA”: calculezi A⋅BA \cdot B și obții I2I_2. Nu ai nevoie de formula inversei.
  3. Inversa, când ți se cere: A−1=1det⁡A A∗A^{-1} = \dfrac{1}{\det A}\, A^*, doar dacă det⁡A≠0\det A \neq 0.
  4. Ecuație matriceală A⋅X=BA \cdot X = B: X=A−1⋅BX = A^{-1} \cdot B (înmulțirea la stânga, nu la dreapta).

Exemplu. Pentru A=(2132)A = \begin{pmatrix} 2 & 1 \\ 3 & 2 \end{pmatrix}, det⁡A=4−3=1\det A = 4 - 3 = 1, iar A−1=(2−1−32)A^{-1} = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ -3 & 2 \end{pmatrix}. Verificare: A⋅A−1=I2A \cdot A^{-1} = I_2.

Atenție

Produsul de matrice nu e comutativ: A⋅XA \cdot X și X⋅AX \cdot A sunt, în general, diferite. Din A⋅X=BA \cdot X = B obții X=A−1BX = A^{-1} B, nu BA−1B A^{-1}.

Subiectul II, problema 2: legi de compoziție

  1. Punctul a) e aproape mereu un calcul direct: înlocuiești xx și yy în formulă.
  2. Caută forma factorizată. Multe legi se scriu x∗y=k(x−a)(y−a)+ax * y = k(x - a)(y - a) + a. Cu ea, calculele devin foarte scurte.
  3. Elementul neutru ee: rezolvi x∗e=xx * e = x pentru orice xx real.
  4. Ecuațiile de forma x∗x=cx * x = c devin ecuații obișnuite după ce aplici formula.

Exemplu. x∗y=xy−2x−2y+6=(x−2)(y−2)+2x * y = xy - 2x - 2y + 6 = (x - 2)(y - 2) + 2. Elementul neutru: (x−2)(e−2)+2=x(x - 2)(e - 2) + 2 = x pentru orice xx dă e−2=1e - 2 = 1, deci e=3e = 3.

Matrice, determinanți și legi de compoziție, din subiectele oficiale M2.

Exersează Subiectul al II-lea →

Subiectul III, problema 1: derivate

  1. Derivata: tabelul derivatelor și regulile: (u±v)′=u′±v′(u \pm v)' = u' \pm v', (uv)′=u′v+uv′(uv)' = u'v + uv', (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac{u}{v}\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}.
  2. Tangenta în punctul de abscisă aa: y−f(a)=f′(a)(x−a)y - f(a) = f'(a)(x - a). Paralelă cu OxOx înseamnă f′(a)=0f'(a) = 0.
  3. Asimptota orizontală spre +∞+\infty: calculezi lim⁡x→+∞f(x)\lim\limits_{x \to +\infty} f(x); dacă e un număr ℓ\ell, dreapta este y=ℓy = \ell.
  4. Monotonie și extreme: rezolvi f′(x)=0f'(x) = 0, faci tabelul de semn al lui f′f' și citești din el unde crește, unde scade și punctele de extrem.

Exemplu. Pentru f(x)=x3−3xf(x) = x^3 - 3x: f′(x)=3x2−3=3(x−1)(x+1)f'(x) = 3x^2 - 3 = 3(x-1)(x+1), cu zerourile ±1\pm 1. Funcția crește pe (−∞,−1](-\infty, -1], scade pe [−1,1][-1, 1] și crește pe [1,+∞)[1, +\infty), deci are maxim în −1-1, f(−1)=2f(-1) = 2, și minim în 11, f(1)=−2f(1) = -2.

Atenție

Uită-te la domeniul funcției. O rădăcină a lui f′f' care nu e în domeniu nu contează: scrie explicit „nu convine”.

Subiectul III, problema 2: integrale

  1. Primitivele de bază: ∫xn dx=xn+1n+1+C\displaystyle\int x^n\,dx = \dfrac{x^{n+1}}{n+1} + C, ∫1x dx=ln⁡∣x∣+C\displaystyle\int \dfrac{1}{x}\,dx = \ln|x| + C, ∫ex dx=ex+C\displaystyle\int e^x\,dx = e^x + C.
  2. Integrala definită cu formula Leibniz–Newton: ∫abf(x) dx=F(b)−F(a)\displaystyle\int_a^b f(x)\,dx = F(b) - F(a).
  3. Recunoaște forma u′u\dfrac{u'}{u}: ∫u′(x)u(x) dx=ln⁡∣u(x)∣+C\displaystyle\int \dfrac{u'(x)}{u(x)}\,dx = \ln|u(x)| + C.
  4. Integrarea prin părți pentru produse cu ln⁡x\ln x sau exe^x: ∫abfg′=fg∣ab−∫abf′g\displaystyle\int_a^b f g' = \left. fg\right\vert_a^b - \int_a^b f' g.

Exemplu. ∫01(2x+1) dx=(x2+x)∣01=2\displaystyle\int_0^1 (2x + 1)\,dx = \left.(x^2 + x)\right\vert_0^1 = 2. Prin părți: ∫1eln⁡x dx=xln⁡x∣1e−∫1e1 dx=e−(e−1)=1\displaystyle\int_1^e \ln x\,dx = \left. x \ln x \right\vert_1^e - \int_1^e 1\,dx = e - (e - 1) = 1.

Problemele oficiale M2 de la Subiectul al III-lea, cu barem.

Exersează derivate și integrale →

Cum arată exercițiile oficiale

Trei cerințe din iunie 2025, varianta 1, câte una din fiecare subiect. Încearcă-le singur, apoi deschide baremul.

Bac M2 2025, iunie, varianta 1 · Subiectul I, ex. 3

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(x2−3x+2)=log⁡2(2+x)\log_2\left(x^2-3x+2\right)=\log_2(2+x).

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
x2−3x+2=2+xx^2-3x+2=2+x, de unde obținem x2−4x=0x^2-4x=02p
x=0x=0 sau x=4x=4, care convin3p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Bac M2 2025, iunie, varianta 1 · Subiectul al II-lea, problema 1 b)

Se consideră matricele I2=(1001)I_2=\begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 0 & 1 \end{pmatrix} și A=(−28−13)A=\begin{pmatrix} -2 & 8 \\ -1 & 3 \end{pmatrix}.

Arătați că matricea B=12(I2−A)B=\dfrac{1}{2}(I_2-A) este inversa matricei AA.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
I2−A=(3−81−2)I_2-A=\begin{pmatrix} 3 & -8 \\ 1 & -2 \end{pmatrix}, B=(32−412−1)B=\begin{pmatrix} \frac{3}{2} & -4 \\ \frac{1}{2} & -1 \end{pmatrix}3p
A⋅B=B⋅A=I2A\cdot B=B\cdot A=I_2, deci matricea BB este inversa matricei AA2p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Bac M2 2025, iunie, varianta 1 · Subiectul al III-lea, problema 1 c)

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=2xx2+x+2f(x)=\dfrac{2\sqrt{x}}{x^2+x+2}.

Determinați a∈(0,+∞)a\in(0,+\infty) pentru care tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A\big(a,f(a)\big) este paralelă cu axa OxOx.

Rezolvarea din baremul oficial
PasPuncte
Tangenta la graficul funcției ff în punctul A(a,f(a))A\big(a,f(a)\big) este paralelă cu axa Ox⇔f′(a)=0Ox\Leftrightarrow f'(a)=0, a∈(0,+∞)a\in(0,+\infty)3p
−3a2−a+2(a2+a+2)2a=0\dfrac{-3a^2-a+2}{\left(a^2+a+2\right)^2\sqrt{a}}=0, de unde obținem a=−1a=-1, care nu convine, sau a=23a=\dfrac{2}{3}, care convine2p
Rezolvă exerciții ca acesta →

Unde se pierd puncte des

  • La ecuații: soluțiile nu sunt verificate. Baremul cere explicit „care convin”.
  • La „Arătați că…”: lipsește calculul. Rezultatul e în enunț, punctele vin din pași.
  • La derivate: domeniul e uitat. Mai sus, a=−1a = -1 nu convine, pentru că ff e definită pe (0,+∞)(0, +\infty).
  • La matrice: produsul e făcut în ordinea greșită.

Cum îți împarți cele 3 ore

O împărțire orientativă, care lasă timp pentru verificare. Ajusteaz-o după primele simulări.

Partea Timp Ce faci
Subiectul I 35 de minute cele 6 exerciții, în ordine
Punctele a) de la II și III 25 de minute 4 calcule directe, 20 de puncte
Punctele b) și c) 100 de minute începi cu problema pe care o stăpânești cel mai bine
Recitire 20 de minute semne, condiții, „care convin”, calcule

Planul în 5 pași

  1. Învață pe poziții, nu pe capitole întregi. 10–15 exerciții de pe aceeași poziție, din ani diferiți, și tiparul devine evident.
  2. Fixează Subiectul I. Sunt 30 de puncte la exerciții de câteva rânduri. Țintește să-l rezolvi în 30–35 de minute.
  3. Adaugă punctele a). Încă 20 de puncte, la calcule pe care le poți exersa mecanic.
  4. Corectează-te după barem. Compară fiecare rezolvare cu pașii baremului și notează pasul pe care l-ai sărit.
  5. Dă simulări de trei ore. O lucrare întreagă pe timp îți arată unde pierzi puncte și cât îți ia fiecare subiect.

Lucrări oficiale M2 întregi, pe cronometru, cu notă la final.

Dă o simulare M2 →

Vrei și subiectele întregi? Le găsești, cu baremul, la subiecte cu barem. Pentru formule pe capitole: formule bac mate. Pentru regulile baremului și punctajul parțial, citește cum se notează la bac: sunt aceleași la M1 și M2.

Întrebări frecvente

Cine dă proba de matematică M2?

Elevii de la filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii.

Care e diferența dintre M1 și M2?

Structura și notarea sunt aceleași: trei subiecte de câte 30 de puncte, 10 puncte din oficiu, trei ore. La M2 programa e mai scurtă, iar exercițiile sunt de obicei mai directe. Programa exactă e cea publicată de Ministerul Educației pentru sesiunea ta.

Ce capitole trebuie să știu sigur pentru M2?

Pe cele care vin în fiecare an: progresii și logaritmi, funcții, ecuații, probabilități, geometrie analitică și trigonometrie (Subiectul I), matrice și legi de compoziție (Subiectul II), derivate și integrale (Subiectul III).

De unde exersez subiecte de bac M2?

Pe MateSim ai subiectele oficiale M2 din 2020–2026, pe poziții, cu verificarea răspunsului, rezolvarea după barem și simulări de trei ore.

Surse

Ce faci mai departe

Teoria se fixează doar dacă exersezi. Gratuit, fără cont pentru exerciții.

Mai citește