MateSim

Formule bac: trigonometrie

Definițiile, teoremele și formulele pentru trigonometrie la bacul la matematică (Subiectul I · Ex. 6): Elemente de trigonometrie, cu tabele și formule pe scurt.

Formulele sunt pentru programa M1. La M2 și M3 o parte din ele nu intră: verifică programa sesiunii tale.

Exercițiul 6 din Subiectul I: formule trigonometrice și rezolvarea triunghiurilor.

De reținut

O latură și unghiul opus ei: teorema sinusurilor. Două laturi și unghiul dintre ele: teorema cosinusului.

Valori remarcabile

xx0∘0^\circ30∘30^\circ45∘45^\circ60∘60^\circ90∘90^\circ180∘180^\circ
sin⁡x\sin x0012\frac{1}{2}22\frac{\sqrt2}{2}32\frac{\sqrt3}{2}1100
cos⁡x\cos x1132\frac{\sqrt3}{2}22\frac{\sqrt2}{2}12\frac{1}{2}00−1-1
tg⁡x\operatorname{tg} x0033\frac{\sqrt3}{3}113\sqrt3∄\nexists00

Formule trigonometrice

Formula fundamentală
sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2x+\cos^2x=1
Tangenta și cotangenta
tg⁡x=sin⁡xcos⁡x,ctg⁡x=cos⁡xsin⁡x\operatorname{tg}x=\frac{\sin x}{\cos x},\quad \operatorname{ctg}x=\frac{\cos x}{\sin x}
Sinusul sumei
sin⁡(a±b)=sin⁡acos⁡b±cos⁡asin⁡b\sin(a\pm b)=\sin a\cos b\pm\cos a\sin b
Cosinusul sumei
cos⁡(a±b)=cos⁡acos⁡b∓sin⁡asin⁡b\cos(a\pm b)=\cos a\cos b\mp\sin a\sin b
Tangenta sumei
tg⁡(a+b)=tg⁡a+tg⁡b1−tg⁡a tg⁡b\operatorname{tg}(a+b)=\frac{\operatorname{tg}a+\operatorname{tg}b}{1-\operatorname{tg}a\,\operatorname{tg}b}
Unghiul dublu
sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x=2\sin x\cos x
Cosinusul unghiului dublu
cos⁡2x=cos⁡2x−sin⁡2x=2cos⁡2x−1=1−2sin⁡2x\cos 2x=\cos^2x-\sin^2x=2\cos^2x-1=1-2\sin^2x
Unghiuri suplementare
sin⁡(π−x)=sin⁡x,cos⁡(π−x)=−cos⁡x\sin(\pi-x)=\sin x,\quad \cos(\pi-x)=-\cos x
Unghiuri complementare
sin⁡(π2−x)=cos⁡x\sin\left(\frac{\pi}{2}-x\right)=\cos x

Rezolvarea triunghiului

Teorema sinusurilor
asin⁡A=bsin⁡B=csin⁡C=2R\frac{a}{\sin A}=\frac{b}{\sin B}=\frac{c}{\sin C}=2R

RR este raza cercului circumscris

Teorema cosinusului
a2=b2+c2−2bccos⁡Aa^2=b^2+c^2-2bc\cos A
Aria cu sinus
A=absin⁡C2\mathcal{A}=\frac{ab\sin C}{2}
Formula lui Heron
A=p(p−a)(p−b)(p−c)\mathcal{A}=\sqrt{p(p-a)(p-b)(p-c)}

p=a+b+c2p=\frac{a+b+c}{2} este semiperimetrul

Raza cercului înscris
r=Apr=\frac{\mathcal{A}}{p}

iar R=abc4AR=\frac{abc}{4\mathcal{A}}

Triunghiul dreptunghic
A=c1c22,a2=c12+c22\mathcal{A}=\frac{c_1c_2}{2},\quad a^2=c_1^2+c_2^2

Proprietăți ale funcțiilor trigonometrice

Cadranulsin⁡x\sin xcos⁡x\cos x
I: (0,π2)I:\ \left(0,\frac{\pi}{2}\right)++++
II: (π2,π)II:\ \left(\frac{\pi}{2},\pi\right)++−-
III: (π,3π2)III:\ \left(\pi,\frac{3\pi}{2}\right)−-−-
IV: (3π2,2π)IV:\ \left(\frac{3\pi}{2},2\pi\right)−-++
Mărginirea
−1≤sin⁡x≤1,−1≤cos⁡x≤1-1\le\sin x\le1,\qquad -1\le\cos x\le1
Paritatea
cos⁡(−x)=cos⁡x,sin⁡(−x)=−sin⁡x,tg⁡(−x)=−tg⁡x\cos(-x)=\cos x,\quad \sin(-x)=-\sin x,\quad \operatorname{tg}(-x)=-\operatorname{tg}x

cosinusul e funcție pară; sinusul, tangenta și cotangenta sunt impare

Periodicitatea
sin⁡(x+2kπ)=sin⁡x,cos⁡(x+2kπ)=cos⁡x,tg⁡(x+kπ)=tg⁡x\sin(x+2k\pi)=\sin x,\quad \cos(x+2k\pi)=\cos x,\quad \operatorname{tg}(x+k\pi)=\operatorname{tg}x

Alte formule trigonometrice

Tangenta diferenței
tg⁡(a−b)=tg⁡a−tg⁡b1+tg⁡atg⁡b\operatorname{tg}(a-b)=\frac{\operatorname{tg}a-\operatorname{tg}b}{1+\operatorname{tg}a\operatorname{tg}b}
Tangenta unghiului dublu
tg⁡2x=2tg⁡x1−tg⁡2x\operatorname{tg}2x=\frac{2\operatorname{tg}x}{1-\operatorname{tg}^2x}
Cu tangenta unghiului pe jumătate
sin⁡x=2tg⁡x21+tg⁡2x2,cos⁡x=1−tg⁡2x21+tg⁡2x2\sin x=\frac{2\operatorname{tg}\frac{x}{2}}{1+\operatorname{tg}^2\frac{x}{2}},\quad \cos x=\frac{1-\operatorname{tg}^2\frac{x}{2}}{1+\operatorname{tg}^2\frac{x}{2}}
Sume în produs (sinus)
sin⁡a±sin⁡b=2sin⁡a±b2cos⁡a∓b2\sin a\pm\sin b=2\sin\frac{a\pm b}{2}\cos\frac{a\mp b}{2}
Sume în produs (cosinus)
cos⁡a+cos⁡b=2cos⁡a+b2cos⁡a−b2,cos⁡a−cos⁡b=−2sin⁡a+b2sin⁡a−b2\cos a+\cos b=2\cos\frac{a+b}{2}\cos\frac{a-b}{2},\quad \cos a-\cos b=-2\sin\frac{a+b}{2}\sin\frac{a-b}{2}

Funcții trigonometrice inverse

FuncțiaDefinităCu valori înSimetria
arcsin⁡x\arcsin x[−1,1][-1,1][−π2,π2]\left[-\frac{\pi}{2},\frac{\pi}{2}\right]arcsin⁡(−x)=−arcsin⁡x\arcsin(-x)=-\arcsin x
arccos⁡x\arccos x[−1,1][-1,1][0,π][0,\pi]arccos⁡(−x)=π−arccos⁡x\arccos(-x)=\pi-\arccos x
arctg⁡x\operatorname{arctg} xR\mathbb{R}(−π2,π2)\left(-\frac{\pi}{2},\frac{\pi}{2}\right)arctg⁡(−x)=−arctg⁡x\operatorname{arctg}(-x)=-\operatorname{arctg}x
arcctg⁡x\operatorname{arcctg} xR\mathbb{R}(0,π)(0,\pi)arcctg⁡(−x)=π−arcctg⁡x\operatorname{arcctg}(-x)=\pi-\operatorname{arcctg}x

Triunghiul dreptunghic și echilateral

Înălțimea pe ipotenuză
h=c1⋅c2iph=\frac{c_1\cdot c_2}{ip}
Mediana pe ipotenuză
m=ip2=Rm=\frac{ip}{2}=R
Rapoarte trigonometrice
sin⁡α=cateta opusa˘ip,cos⁡α=cateta ala˘turata˘ip,tg⁡α=opusa˘ala˘turata˘\sin\alpha=\frac{\text{cateta opusă}}{ip},\quad \cos\alpha=\frac{\text{cateta alăturată}}{ip},\quad \operatorname{tg}\alpha=\frac{\text{opusă}}{\text{alăturată}}
Triunghiul echilateral
A=l234,h=l32\mathcal{A}=\frac{l^2\sqrt3}{4},\qquad h=\frac{l\sqrt3}{2}
Raza cercului circumscris
R=abc4AR=\frac{abc}{4\mathcal{A}}

Pune formulele în practică pe subiectele date la examen.

Exersează exerciții oficiale →