MateSim

Formule bac: probabilități și combinatorică

Definițiile, teoremele și formulele pentru probabilități și combinatorică la bacul la matematică (Subiectul I · Ex. 4): Metode de numărare, probabilități, matematici financiare, cu tabele și formule pe scurt.

Formulele sunt pentru programa M1. La M2 și M3 o parte din ele nu intră: verifică programa sesiunii tale.

Exercițiul 4 din Subiectul I: probabilități, permutări, aranjamente, combinări și binomul lui Newton.

De reținut

Contează ordinea? Dacă da, folosești aranjamente; dacă nu, combinări.

Probabilitate

Probabilitatea unui eveniment

Raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile, când toate cazurile sunt egal posibile. Are valori între 00 și 11.

Evenimente independente

AA și BB sunt independente dacă P(A∩B)=P(A)⋅P(B)P(A\cap B)=P(A)\cdot P(B).

Definiția clasică
P(A)=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibileP(A)=\frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}
Evenimentul contrar
P(A‾)=1−P(A)P(\overline{A})=1-P(A)
Reuniunea
P(A∪B)=P(A)+P(B)−P(A∩B)P(A\cup B)=P(A)+P(B)-P(A\cap B)

Permutări, aranjamente, combinări

Factorialul

n!=1⋅2⋅3⋯nn!=1\cdot2\cdot3\cdots n, iar 0!=10!=1; în plus (n+1)!=(n+1)⋅n!(n+1)!=(n+1)\cdot n!.

FormulaCând o folosești
PnP_nn!n!ordonezi toate cele n elemente\text{ordonezi toate cele } n \text{ elemente}
AnkA_n^kn!(n−k)!\frac{n!}{(n-k)!}alegi k și ordinea conteaza˘\text{alegi } k \text{ și ordinea contează}
CnkC_n^kn!k! (n−k)!\frac{n!}{k!\,(n-k)!}alegi k și ordinea nu conteaza˘\text{alegi } k \text{ și ordinea nu contează}
Combinări complementare
Cnk=Cnn−kC_n^k=C_n^{n-k}
Formula de recurență
Cnk=Cn−1k−1+Cn−1kC_n^k=C_{n-1}^{k-1}+C_{n-1}^{k}

triunghiul lui Pascal

Suma combinărilor
Cn0+Cn1+⋯+Cnn=2nC_n^0+C_n^1+\dots+C_n^n=2^n

numărul tuturor submulțimilor unei mulțimi cu nn elemente

Relația aranjamente–combinări
Ank=Cnk⋅k!A_n^k=C_n^k\cdot k!
Numărul funcțiilor f:A→Bf:A\to B
∣B∣∣A∣|B|^{|A|}

injective, pentru ∣A∣=k≤∣B∣=n|A|=k\le|B|=n: AnkA_n^k

Numărul submulțimilor
o mulțime cu n elemente are 2n submulțimi\text{o mulțime cu } n \text{ elemente are } 2^n \text{ submulțimi}
Funcții bijective
f:A→A bijective: (card⁡A)!f:A\to A \text{ bijective: } (\operatorname{card}A)!

Binomul lui Newton

Dezvoltarea
(a+b)n=∑k=0nCnk an−kbk(a+b)^n=\sum_{k=0}^{n} C_n^k\,a^{n-k}b^k
Termenul general
Tk+1=Cnk an−kbkT_{k+1}=C_n^k\,a^{n-k}b^k
Suma coeficienților binomiali
Cn0+Cn1+⋯+Cnn=2nC_n^0+C_n^1+\dots+C_n^n=2^n
Coeficienții de rang par și impar
Cn0+Cn2+Cn4+⋯=Cn1+Cn3+⋯=2n−1C_n^0+C_n^2+C_n^4+\dots=C_n^1+C_n^3+\dots=2^{n-1}

Matematici financiare

Procentul dintr-un număr
p% din x=p100⋅xp\%\ \text{din}\ x=\frac{p}{100}\cdot x
Scumpirea cu p%p\%
pfinal=x+p100⋅xp_{\text{final}}=x+\frac{p}{100}\cdot x

reducerea: pfinal=x−p100⋅xp_{\text{final}}=x-\frac{p}{100}\cdot x

T.V.A.
pv=x+p100⋅x,T.V.A.=pv−xp_v=x+\frac{p}{100}\cdot x,\qquad \text{T.V.A.}=p_v-x

xx = prețul inițial, pvp_v = prețul de vânzare

Dobânda simplă
D=S⋅r100⋅n,Sfinala˘=S+DD=S\cdot\frac{r}{100}\cdot n,\qquad S_{\text{finală}}=S+D

SS = suma depusă, rr = rata dobânzii în %, nn = numărul de ani

Dobânda compusă
Sfinala˘=S(1+r100)nS_{\text{finală}}=S\left(1+\frac{r}{100}\right)^n

D=S[(1+r100)n−1]D=S\left[\left(1+\frac{r}{100}\right)^n-1\right]

Pune formulele în practică pe subiectele date la examen.

Exersează exerciții oficiale →