MateSim

Formule bac: matrice și determinanți

Definițiile, teoremele și formulele pentru matrice și determinanți la bacul la matematică (Subiectul al II-lea · Problema 1): Elemente de calcul matriceal și sisteme de ecuații liniare, cu tabele și formule pe scurt.

Formulele sunt pentru programa M1. La M2 și M3 o parte din ele nu intră: verifică programa sesiunii tale.

Problema 1 din Subiectul al II-lea: matrice, determinanți și sisteme de ecuații liniare.

De reținut

Un sistem are soluție unică exact atunci când determinantul matricei sistemului este nenul: Δ≠0\Delta\ne0.

Operații cu matrice

Produsul a două matrice

Elementul de pe linia ii și coloana jj a lui ABAB se obține înmulțind linia ii din AA cu coloana jj din BB, termen cu termen, și adunând. În general AB≠BAAB\ne BA.

Matricea unitate

InI_n are 11 pe diagonala principală și 00 în rest; A⋅In=In⋅A=AA\cdot I_n=I_n\cdot A=A.

Transpusa și urma

AtA^t se obține din AA schimbând liniile cu coloanele. Urma, Tr⁡A\operatorname{Tr}A, este suma elementelor de pe diagonala principală.

Produsul 2×22\times2
(abcd)(xyzt)=(ax+bzay+btcx+dzcy+dt)\begin{pmatrix}a&b\\c&d\end{pmatrix}\begin{pmatrix}x&y\\z&t\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}ax+bz&ay+bt\\cx+dz&cy+dt\end{pmatrix}
Puterea unei matrice
A2=A⋅A,An+1=An⋅AA^2=A\cdot A,\quad A^{n+1}=A^n\cdot A

pentru AnA^n: calculezi primele puteri și demonstrezi regula prin inducție

Relația Cayley–Hamilton (2×22\times2)
A2−(Tr⁡A) A+(det⁡A) I2=O2A^2-(\operatorname{Tr}A)\,A+(\det A)\,I_2=O_2

Determinanți

Proprietăți

Un determinant cu o linie (coloană) nulă sau cu două linii (coloane) egale este 0. Dacă la o linie adaugi altă linie înmulțită cu un număr, determinantul nu se schimbă.

Determinant de ordinul 2
∣abcd∣=ad−bc\begin{vmatrix}a&b\\c&d\end{vmatrix}=ad-bc
Determinant de ordinul 3 (Sarrus)
∣abcdefghi∣=aei+bfg+cdh−ceg−afh−bdi\begin{vmatrix}a&b&c\\d&e&f\\g&h&i\end{vmatrix}=aei+bfg+cdh-ceg-afh-bdi
Determinantul produsului
det⁡(AB)=det⁡A⋅det⁡B\det(AB)=\det A\cdot\det B
Determinantul transpusei
det⁡At=det⁡A\det A^t=\det A
Înmulțirea cu un număr
det⁡(kA)=kndet⁡A\det(kA)=k^n\det A

pentru o matrice de ordinul nn

Puterea
det⁡(An)=(det⁡A)n\det(A^n)=(\det A)^n

Matricea inversă și rangul

Matrice inversabilă

AA este inversabilă dacă există A−1A^{-1} cu A⋅A−1=A−1⋅A=InA\cdot A^{-1}=A^{-1}\cdot A=I_n. Acest lucru se întâmplă dacă și numai dacă det⁡A≠0\det A\ne0.

Rangul

Ordinul maxim al unui minor nenul al matricei. Pentru o matrice pătratică de ordinul nn: rang⁡A=n\operatorname{rang}A=n dacă și numai dacă det⁡A≠0\det A\ne0.

Inversa prin adjunctă

Calculezi det⁡A≠0\det A\ne0, transpusa AtA^t, adjuncta A∗A^* (fiecare element al lui AtA^t înlocuit cu complementul său algebric (−1)i+j⋅(-1)^{i+j}\cdotminorul), apoi A−1=1det⁡AA∗A^{-1}=\frac{1}{\det A}A^*.

Inversa
A−1=1det⁡A⋅A∗A^{-1}=\frac{1}{\det A}\cdot A^{*}

A∗A^* este matricea adjunctă

Inversa unei matrice 2×22\times2
(abcd)−1=1ad−bc(d−b−ca)\begin{pmatrix}a&b\\c&d\end{pmatrix}^{-1}=\frac{1}{ad-bc}\begin{pmatrix}d&-b\\-c&a\end{pmatrix}
Inversa produsului
(AB)−1=B−1A−1(AB)^{-1}=B^{-1}A^{-1}
Ecuații matriceale
AX=B⇒X=A−1B,XA=B⇒X=BA−1AX=B\Rightarrow X=A^{-1}B,\qquad XA=B\Rightarrow X=BA^{-1}

AXC=B⇒X=A−1BC−1AXC=B\Rightarrow X=A^{-1}BC^{-1} (cu det⁡A≠0\det A\ne0, det⁡C≠0\det C\ne0)

Sisteme de ecuații liniare

Sistem compatibil determinat

Un sistem cu soluție unică. Un sistem de nn ecuații cu nn necunoscute este compatibil determinat dacă și numai dacă Δ≠0\Delta\ne0.

Sistem omogen

Toți termenii liberi sunt 00. Are mereu soluția nulă; are și soluții nenule dacă și numai dacă Δ=0\Delta=0.

Compatibilitatea

Dacă det⁡A=0\det A=0 (sau AA nu e pătratică): afli rangul și minorul principal; calculezi minorii caracteristici (bordați cu coloana termenilor liberi). Dacă un minor caracteristic e nenul, sistemul e incompatibil; dacă toți sunt nuli, e compatibil nedeterminat (Rouché).

Rezolvarea unui sistem nedeterminat

Ecuațiile din minorul principal sunt principale; necunoscutele din afara lui devin secundare (α\alpha, β\beta, ...). O necunoscută secundară: simplu nedeterminat; două: dublu nedeterminat.

Regula lui Cramer
x=ΔxΔ,y=ΔyΔ,z=ΔzΔx=\frac{\Delta_x}{\Delta},\quad y=\frac{\Delta_y}{\Delta},\quad z=\frac{\Delta_z}{\Delta}

Δx\Delta_x: în Δ\Delta înlocuiești coloana lui xx cu coloana termenilor liberi

Permutări

Permutare de grad nn

O funcție bijectivă σ:{1,2,…,n}→{1,2,…,n}\sigma:\{1,2,\dots,n\}\to\{1,2,\dots,n\}, scrisă pe două linii: σ=(12…nσ(1)σ(2)…σ(n))\sigma=\begin{pmatrix}1&2&\dots&n\\\sigma(1)&\sigma(2)&\dots&\sigma(n)\end{pmatrix}. Permutarea identică ee duce fiecare număr în el însuși.

Inversa și compunerea

Inversa σ−1\sigma^{-1} se obține schimbând liniile între ele și ordonând apoi prima linie. Compunerea: (σδ)(k)=σ(δ(k))(\sigma\delta)(k)=\sigma(\delta(k)).

Inversiuni și semn

Perechea (i,j)(i,j), i<ji<j, este inversiune dacă σ(i)>σ(j)\sigma(i)>\sigma(j); m(σ)m(\sigma) = numărul inversiunilor. Semnul: ε(σ)=(−1)m(σ)\varepsilon(\sigma)=(-1)^{m(\sigma)}. Permutarea e pară dacă ε(σ)=1\varepsilon(\sigma)=1 și impară dacă ε(σ)=−1\varepsilon(\sigma)=-1.

Transpoziția

τij\tau_{ij} schimbă între ele doar ii și jj; orice transpoziție este impară.

Semnul produsului
ε(σδ)=ε(σ)ε(δ),ε(σn)=ε(σ)n\varepsilon(\sigma\delta)=\varepsilon(\sigma)\varepsilon(\delta),\qquad \varepsilon(\sigma^n)=\varepsilon(\sigma)^n

Pune formulele în practică pe subiectele date la examen.

Exersează exerciții oficiale →