MateSim

Formule bac: geometrie analitică

Definițiile, teoremele și formulele pentru geometrie analitică la bacul la matematică (Subiectul I · Ex. 5): Geometrie analitică și vectori, cu tabele și formule pe scurt.

Formulele sunt pentru programa M1. La M2 și M3 o parte din ele nu intră: verifică programa sesiunii tale.

Exercițiul 5 din Subiectul I: geometrie analitică în plan (puncte, drepte, vectori).

De reținut

O dreaptă se scrie cu un punct și o pantă: y−yA=m(x−xA)y-y_A=m(x-x_A).

Puncte

Mijlocul segmentului ABAB
M(xA+xB2, yA+yB2)M\left(\frac{x_A+x_B}{2},\,\frac{y_A+y_B}{2}\right)
Distanța dintre două puncte
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB=\sqrt{(x_B-x_A)^2+(y_B-y_A)^2}
Centrul de greutate
G(xA+xB+xC3, yA+yB+yC3)G\left(\frac{x_A+x_B+x_C}{3},\,\frac{y_A+y_B+y_C}{3}\right)
Aria triunghiului ABCABC
A=12 ∣Δ∣,Δ=∣xAyA1xByB1xCyC1∣\mathcal{A}=\frac{1}{2}\,|\Delta|,\quad \Delta=\begin{vmatrix}x_A&y_A&1\\x_B&y_B&1\\x_C&y_C&1\end{vmatrix}

A,B,CA,B,C coliniare dacă Δ=0\Delta=0

Puncte coliniare
A,B,C coliniare  ⟺  ∣xAyA1xByB1xCyC1∣=0A,B,C \text{ coliniare}\iff \begin{vmatrix}x_A&y_A&1\\x_B&y_B&1\\x_C&y_C&1\end{vmatrix}=0

Dreapta

Panta

Panta dreptei ABAB măsoară cât de înclinată este dreapta: mAB=yB−yAxB−xAm_{AB}=\dfrac{y_B-y_A}{x_B-x_A} (pentru xA≠xBx_A\ne x_B). O dreaptă verticală x=kx=k nu are pantă.

Panta din unghi și din ecuație

m=tg⁡αm=\operatorname{tg}\alpha, unde α\alpha este unghiul dreptei cu OxOx. Pentru ax+by+c=0ax+by+c=0, b≠0b\ne0: m=−abm=-\frac{a}{b}; pentru y=mx+ny=mx+n panta este mm.

Poziția a două drepte

Pentru a1x+b1y+c1=0a_1x+b_1y+c_1=0 și a2x+b2y+c2=0a_2x+b_2y+c_2=0: concurente dacă a1a2≠b1b2\frac{a_1}{a_2}\ne\frac{b_1}{b_2}, paralele dacă a1a2=b1b2≠c1c2\frac{a_1}{a_2}=\frac{b_1}{b_2}\ne\frac{c_1}{c_2}, confundate dacă toate trei rapoartele sunt egale. Punctul de intersecție este soluția sistemului format din cele două ecuații.

Ecuația dreptei prin AA, cu panta mm
y−yA=m(x−xA)y-y_A=m(x-x_A)
Ecuația dreptei prin AA și BB
y−yAyB−yA=x−xAxB−xA\frac{y-y_A}{y_B-y_A}=\frac{x-x_A}{x_B-x_A}
Forma generală
ax+by+c=0,m=−abax+by+c=0,\quad m=-\frac{a}{b}
Drepte paralele
m1=m2m_1=m_2
Drepte perpendiculare
m1⋅m2=−1m_1\cdot m_2=-1
Distanța de la un punct la o dreaptă
d(M, ax+by+c=0)=∣a xM+b yM+c∣a2+b2d\big(M,\,ax+by+c=0\big)=\frac{|a\,x_M+b\,y_M+c|}{\sqrt{a^2+b^2}}
Ecuația dreptei cu determinant
AB: ∣xy1xAyA1xByB1∣=0AB:\ \begin{vmatrix}x&y&1\\x_A&y_A&1\\x_B&y_B&1\end{vmatrix}=0
Panta dreptei ABAB
mAB=yB−yAxB−xA,xA≠xBm_{AB}=\frac{y_B-y_A}{x_B-x_A},\quad x_A\ne x_B

Vectori

Vectori egali, opuși, nul

Doi vectori sunt egali dacă au aceeași direcție, lungime și sens; opuși dacă au aceeași direcție și lungime și sensuri opuse: AB→=−BA→\overrightarrow{AB}=-\overrightarrow{BA}. Vectorul nul are lungimea 0.

Vectori coliniari

u⃗\vec u, v⃗\vec v (v⃗≠0⃗\vec v\ne\vec 0) sunt coliniari dacă există α\alpha real cu u⃗=αv⃗\vec u=\alpha\vec v; în coordonate, x1x2=y1y2\frac{x_1}{x_2}=\frac{y_1}{y_2}.

Vectorul AB→\overrightarrow{AB}
AB→=(xB−xA) i⃗+(yB−yA) j⃗\overrightarrow{AB}=(x_B-x_A)\,\vec{i}+(y_B-y_A)\,\vec{j}
Lungimea vectorului
∣ai⃗+bj⃗∣=a2+b2|a\vec{i}+b\vec{j}|=\sqrt{a^2+b^2}
Produsul scalar
u⃗⋅v⃗=a1a2+b1b2=∣u⃗∣ ∣v⃗∣cos⁡α\vec{u}\cdot\vec{v}=a_1a_2+b_1b_2=|\vec{u}|\,|\vec{v}|\cos\alpha
Vectori coliniari
a1a2=b1b2\frac{a_1}{a_2}=\frac{b_1}{b_2}
Vectori perpendiculari
a1a2+b1b2=0a_1a_2+b_1b_2=0
Regula paralelogramului
AB→+AD→=AC→\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{AD}=\overrightarrow{AC}

pentru paralelogramul ABCDABCD

Regula triunghiului
AB→+BC→=AC→\overrightarrow{AB}+\overrightarrow{BC}=\overrightarrow{AC}
Mijlocul unui segment
OM→=OA→+OB→2\overrightarrow{OM}=\frac{\overrightarrow{OA}+\overrightarrow{OB}}{2}
Unghiul a doi vectori
v⃗1⋅v⃗2=∣v⃗1∣ ∣v⃗2∣cos⁡∠(v⃗1,v⃗2)\vec v_1\cdot\vec v_2=|\vec v_1|\,|\vec v_2|\cos\angle(\vec v_1,\vec v_2)

Pune formulele în practică pe subiectele date la examen.

Exersează exerciții oficiale →