MateSim

Formule bac: funcții

Definițiile, teoremele și formulele pentru funcții la bacul la matematică (Subiectul I · Ex. 2): Funcții: definiții și proprietăți, cu tabele și formule pe scurt.

Formulele sunt pentru programa M1. La M2 și M3 o parte din ele nu intră: verifică programa sesiunii tale.

Exercițiul 2 din Subiectul I: compunerea funcțiilor, funcția de gradul I și funcția de gradul al II-lea.

De reținut

Un punct este pe graficul unei funcții exact atunci când îi verifică ecuația: A(m,n)∈Gf  ⟺  f(m)=nA(m,n)\in G_f \iff f(m)=n.

Funcții și grafice

Graficul funcției

Mulțimea punctelor (x, f(x))(x,\,f(x)). Un punct A(m,n)A(m,n) aparține graficului dacă f(m)=nf(m)=n.

Compunerea

Pentru g:A→Bg:A\to B și f:B→Cf:B\to C, funcția f∘g:A→Cf\circ g:A\to C este (f∘g)(x)=f(g(x))(f\circ g)(x)=f(g(x)): întâi se aplică gg, apoi ff.

Funcție pară, impară

ff este pară dacă f(−x)=f(x)f(-x)=f(x) (grafic simetric față de OyOy) și impară dacă f(−x)=−f(x)f(-x)=-f(x) (grafic simetric față de origine).

Funcție periodică

f:D→Rf:D\to\mathbb{R} este periodică de perioadă T≠0T\ne0 dacă f(x+T)=f(x)f(x+T)=f(x) pentru orice x∈Dx\in D (cu x+T∈Dx+T\in D). Cea mai mică perioadă pozitivă este perioada principală.

Imaginea funcției

Im⁡f=f(A)={f(x)∣x∈A}\operatorname{Im}f=f(A)=\{f(x)\mid x\in A\}, mulțimea valorilor funcției.

Funcții monotone

ff este strict crescătoare dacă x1<x2⇒f(x1)<f(x2)x_1<x_2\Rightarrow f(x_1)<f(x_2) și strict descrescătoare dacă x1<x2⇒f(x1)>f(x2)x_1<x_2\Rightarrow f(x_1)>f(x_2) (cu ≤\le, ≥\ge: monoton crescătoare / descrescătoare).

Intersecția cu axa OxOx
f(x)=0f(x)=0
Intersecția cu axa OyOy
(0, f(0))(0,\,f(0))
Intersecția a două grafice
f(x)=g(x)f(x)=g(x)

Injectivitate, surjectivitate, inversă

Funcție injectivă

Valori diferite ale lui xx dau valori diferite: x1≠x2⇒f(x1)≠f(x2)x_1\ne x_2\Rightarrow f(x_1)\ne f(x_2). O funcție strict monotonă este injectivă.

Funcție surjectivă

Orice yy din codomeniu este atins: pentru orice yy există xx cu f(x)=yf(x)=y.

Funcție bijectivă și inversa

ff este bijectivă dacă e injectivă și surjectivă. Atunci are inversă f−1f^{-1}, cu f(f−1(y))=yf(f^{-1}(y))=y și f−1(f(x))=xf^{-1}(f(x))=x; o afli rezolvând f(x)=yf(x)=y în raport cu xx.

Cum arăți că nu e injectivă

Găsești x1≠x2x_1\ne x_2 cu f(x1)=f(x2)f(x_1)=f(x_2). O funcție strict monotonă este injectivă.

Surjectivitate prin imagine

f:A→Bf:A\to B este surjectivă   ⟺  Im⁡f=B\iff \operatorname{Im}f=B, adică ecuația f(x)=yf(x)=y are soluție pentru orice y∈By\in B.

Funcția de gradul I

Definiția

f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=ax+bf(x)=ax+b, cu a≠0a\ne0. Graficul este o dreaptă, cu panta aa.

Monotonia
a>0⇒f↗,a<0⇒f↘a>0 \Rightarrow f \nearrow,\qquad a<0 \Rightarrow f \searrow
Zeroul funcției
x=−bax=-\frac{b}{a}
Semnul funcției
f(x)=ax+b: semnul lui a la dreapta lui −baf(x)=ax+b:\ \text{semnul lui } a \text{ la dreapta lui } -\tfrac{b}{a}

și semn contrar lui aa la stânga rădăcinii

Funcția de gradul al II-lea

Definiția

f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=ax2+bx+cf(x)=ax^2+bx+c, cu a≠0a\ne0. Graficul este o parabolă, cu ramurile în sus dacă a>0a>0 și în jos dacă a<0a<0.

Δ\DeltaRădăciniGraficul și axa OxOx
Δ>0\Delta>0doua˘ ra˘da˘cini reale distincte\text{două rădăcini reale distincte}taie axa ıˆn doua˘ puncte\text{taie axa în două puncte}
Δ=0\Delta=0x1=x2=−b2ax_1=x_2=-\frac{b}{2a}este tangent la axa˘\text{este tangent la axă}
Δ<0\Delta<0nicio ra˘da˘cina˘ reala˘\text{nicio rădăcină reală}nu intersecteaza˘ axa\text{nu intersectează axa}
Discriminantul
Δ=b2−4ac\Delta=b^2-4ac
Rădăcinile
x1,2=−b±Δ2ax_{1,2}=\frac{-b\pm\sqrt{\Delta}}{2a}

reale dacă Δ≥0\Delta\ge0

Vârful parabolei
V(−b2a, −Δ4a)V\left(-\frac{b}{2a},\,-\frac{\Delta}{4a}\right)

punct de minim dacă a>0a>0, de maxim dacă a<0a<0

Relațiile lui Viète
x1+x2=−ba,x1x2=cax_1+x_2=-\frac{b}{a},\qquad x_1x_2=\frac{c}{a}
Forma descompusă
f(x)=a(x−x1)(x−x2)f(x)=a(x-x_1)(x-x_2)
Forma canonică
f(x)=a(x+b2a)2−Δ4af(x)=a\left(x+\frac{b}{2a}\right)^2-\frac{\Delta}{4a}
Extremul
a>0: fmin⁡=−Δ4a;a<0: fmax⁡=−Δ4aa>0:\ f_{\min}=-\frac{\Delta}{4a};\qquad a<0:\ f_{\max}=-\frac{\Delta}{4a}
Axa de simetrie
x=−b2ax=-\frac{b}{2a}
Imaginea
a>0: Im⁡f=[−Δ4a,∞);a<0: (−∞,−Δ4a]a>0:\ \operatorname{Im}f=\left[-\tfrac{\Delta}{4a},\infty\right);\quad a<0:\ \left(-\infty,-\tfrac{\Delta}{4a}\right]
Monotonia (a>0a>0)
↘ pe (−∞,−b2a],↗ pe [−b2a,∞)\searrow \text{ pe } \left(-\infty,-\tfrac{b}{2a}\right],\quad \nearrow \text{ pe } \left[-\tfrac{b}{2a},\infty\right)

pentru a<0a<0 invers

Semnul trinomului
Δ>0: semnul lui a ıˆn afara ra˘da˘cinilor, semn contrar ıˆntre ele\Delta>0:\ \text{semnul lui } a \text{ în afara rădăcinilor, semn contrar între ele}

Δ=0\Delta=0: semnul lui aa, cu zero în x1x_1; Δ<0\Delta<0: semnul lui aa peste tot

Parabola și axa OxOx
Δ>0: 2 puncte;Δ=0: tangenta˘;Δ<0: nu o taie\Delta>0:\ 2 \text{ puncte};\quad \Delta=0:\ \text{tangentă};\quad \Delta<0:\ \text{nu o taie}
Ecuația cu rădăcinile x1x_1, x2x_2
x2−Sx+P=0x^2-Sx+P=0

S=x1+x2S=x_1+x_2, P=x1x2P=x_1x_2; x12+x22=S2−2Px_1^2+x_2^2=S^2-2P

Pune formulele în practică pe subiectele date la examen.

Exersează exerciții oficiale →