MateSim

Formule bac: derivate și studiul funcțiilor

Definițiile, teoremele și formulele pentru derivate și studiul funcțiilor la bacul la matematică (Subiectul al III-lea · Problema 1): Elemente de analiză matematică, clasa a XI-a, cu tabele și formule pe scurt.

Formulele sunt pentru programa M1. La M2 și M3 o parte din ele nu intră: verifică programa sesiunii tale.

Problema 1 din Subiectul al III-lea: limite, continuitate, derivate și studiul funcțiilor.

De reținut

Semnul derivatei dă monotonia funcției, iar punctele în care derivata se anulează și își schimbă semnul sunt puncte de extrem.

Limite și continuitate

Continuitate

ff este continuă în x0x_0 dacă lim⁡x→x0f(x)=f(x0)\lim\limits_{x\to x_0}f(x)=f(x_0), adică limitele laterale sunt egale cu valoarea funcției: ls(x0)=ld(x0)=f(x0)l_s(x_0)=l_d(x_0)=f(x_0).

Proprietatea lui Darboux

O funcție continuă pe un interval nu „sare” valori: dacă ff e continuă pe [a,b][a,b] și f(a)⋅f(b)<0f(a)\cdot f(b)<0, atunci ecuația f(x)=0f(x)=0 are cel puțin o soluție în (a,b)(a,b).

Limite remarcabile
lim⁡x→0sin⁡xx=1,lim⁡x→0ex−1x=1,lim⁡x→0ln⁡(1+x)x=1\lim_{x\to0}\frac{\sin x}{x}=1,\quad \lim_{x\to0}\frac{e^x-1}{x}=1,\quad \lim_{x\to0}\frac{\ln(1+x)}{x}=1
Numărul ee
lim⁡x→∞(1+1x)x=e,lim⁡x→0(1+x)1x=e\lim_{x\to\infty}\left(1+\frac{1}{x}\right)^x=e,\quad \lim_{x\to0}(1+x)^{\frac{1}{x}}=e
Regula lui l'Hôpital
lim⁡x→x0f(x)g(x)=lim⁡x→x0f′(x)g′(x)\lim_{x\to x_0}\frac{f(x)}{g(x)}=\lim_{x\to x_0}\frac{f'(x)}{g'(x)}

pentru cazurile 00\frac{0}{0} și ∞∞\frac{\infty}{\infty}

Derivabilitate

Derivata într-un punct

ff este derivabilă în x0x_0 dacă limita f′(x0)=lim⁡x→x0f(x)−f(x0)x−x0f'(x_0)=\lim\limits_{x\to x_0}\dfrac{f(x)-f(x_0)}{x-x_0} există și este finită. Geometric, f′(x0)f'(x_0) este panta tangentei la grafic în x0x_0.

Derivabilitate și continuitate

O funcție derivabilă într-un punct este continuă în acel punct (reciproca nu e adevărată).

Tangenta în punctul x0x_0
y−f(x0)=f′(x0)(x−x0)y-f(x_0)=f'(x_0)(x-x_0)

Tabelul derivatelor

FuncțiaDerivataFuncția compusăDerivata
c (constanta˘)c\ (\text{constantă})00
xnx^nn xn−1n\,x^{n-1}unu^nn un−1 u′n\,u^{n-1}\,u'
x\sqrt{x}12x\frac{1}{2\sqrt{x}}u\sqrt{u}u′2u\frac{u'}{2\sqrt{u}}
1x\frac{1}{x}−1x2-\frac{1}{x^2}1u\frac{1}{u}−u′u2-\frac{u'}{u^2}
exe^xexe^xeue^ueu u′e^u\,u'
axa^xaxln⁡aa^x\ln aaua^uauln⁡a⋅u′a^u\ln a\cdot u'
ln⁡x\ln x1x\frac{1}{x}ln⁡u\ln uu′u\frac{u'}{u}
sin⁡x\sin xcos⁡x\cos xsin⁡u\sin ucos⁡u⋅u′\cos u\cdot u'
cos⁡x\cos x−sin⁡x-\sin xcos⁡u\cos u−sin⁡u⋅u′-\sin u\cdot u'
tg⁡x\operatorname{tg} x1cos⁡2x\frac{1}{\cos^2 x}tg⁡u\operatorname{tg} uu′cos⁡2u\frac{u'}{\cos^2 u}
arctg⁡x\operatorname{arctg} x11+x2\frac{1}{1+x^2}arctg⁡u\operatorname{arctg} uu′1+u2\frac{u'}{1+u^2}

Reguli de derivare

OperațiaDerivata
f±gf\pm gf′±g′f'\pm g'
c⋅fc\cdot fc⋅f′c\cdot f'
f⋅gf\cdot gf′g+fg′f'g+fg'
fg\frac{f}{g}f′g−fg′g2\frac{f'g-fg'}{g^2}
f(u(x))f(u(x))f′(u(x))⋅u′(x)f'(u(x))\cdot u'(x)

Teoremele lui Fermat, Rolle și Lagrange

Teorema lui Fermat

Dacă ff este derivabilă într-un punct de extrem x0x_0 din interiorul intervalului, atunci f′(x0)=0f'(x_0)=0.

Teorema lui Rolle

Dacă ff este continuă pe [a,b][a,b], derivabilă pe (a,b)(a,b) și f(a)=f(b)f(a)=f(b), atunci există c∈(a,b)c\in(a,b) cu f′(c)=0f'(c)=0.

Teorema lui Lagrange

Dacă ff este continuă pe [a,b][a,b] și derivabilă pe (a,b)(a,b), atunci există c∈(a,b)c\in(a,b) cu f(b)−f(a)b−a=f′(c)\dfrac{f(b)-f(a)}{b-a}=f'(c).

Consecințe

Dacă f′=0f'=0 pe un interval, ff este constantă pe el. Între două rădăcini ale lui ff există cel puțin o rădăcină a lui f′f' (din Rolle).

Studiul funcțiilor

Monotonia

Dacă f′(x)≥0f'(x)\ge0 pe un interval, ff este crescătoare pe acel interval; dacă f′(x)≤0f'(x)\le0, ff este descrescătoare.

Punct de extrem

Un punct x0x_0 în care f′(x0)=0f'(x_0)=0 și derivata își schimbă semnul: minim dacă trece de la −- la ++, maxim dacă trece de la ++ la −-.

Convexitate

Dacă f′′(x)≥0f''(x)\ge0 pe un interval, ff este convexă; dacă f′′(x)≤0f''(x)\le0, este concavă. Punctul în care f′′f'' își schimbă semnul este punct de inflexiune.

Asimptota orizontală
y=ℓ,ℓ=lim⁡x→±∞f(x)∈Ry=\ell,\quad \ell=\lim_{x\to\pm\infty}f(x)\in\mathbb{R}
Asimptota oblică
y=mx+n,m=lim⁡x→∞f(x)x≠0, n=lim⁡x→∞(f(x)−mx)y=mx+n,\quad m=\lim_{x\to\infty}\frac{f(x)}{x}\ne0,\ n=\lim_{x\to\infty}(f(x)-mx)
Asimptota verticală
x=x0,lim⁡x→x0f(x)=±∞x=x_0,\quad \lim_{x\to x_0}f(x)=\pm\infty

Șiruri

Mărginire

(an)(a_n) este mărginit dacă există mm, MM reale cu m≤an≤Mm\le a_n\le M pentru orice nn.

Monotonie

Crescător dacă an+1−an≥0a_{n+1}-a_n\ge0 (strict: >0>0); pentru termeni pozitivi se poate compara an+1an\frac{a_{n+1}}{a_n} cu 1.

Convergență

Un șir e convergent dacă are limită finită. Orice șir monoton și mărginit este convergent (Weierstrass).

Lema Stolz–Cesàro

Dacă (bn)(b_n) este strict crescător și nemărginit: lim⁡anbn=lim⁡an+1−anbn+1−bn\lim\frac{a_n}{b_n}=\lim\frac{a_{n+1}-a_n}{b_{n+1}-b_n}, când a doua limită există.

Criteriul raportului

Pentru an>0a_n>0 și lim⁡an+1an=l\lim\frac{a_{n+1}}{a_n}=l: dacă l<1l<1, an→0a_n\to0; dacă l>1l>1, an→∞a_n\to\infty. Criteriul radicalului: lim⁡ann=lim⁡an+1an\lim\sqrt[n]{a_n}=\lim\frac{a_{n+1}}{a_n}.

Limita lui qnq^n
lim⁡n→∞qn={0,q∈(−1,1)1,q=1∞,q>1nu exista˘,q≤−1\lim_{n\to\infty}q^n=\begin{cases}0,&q\in(-1,1)\\1,&q=1\\\infty,&q>1\\\text{nu există},&q\le-1\end{cases}

Limite: cazuri de nedeterminare

Limite laterale

Limita în x0x_0 există dacă ls(x0)=ld(x0)l_s(x_0)=l_d(x_0).

Idei de rezolvare

∞∞\frac{\infty}{\infty}: factor comun forțat sau l'Hôpital; ∞−∞\infty-\infty: factor comun, amplificarea cu conjugata (radicali) sau ln⁡a−ln⁡b=ln⁡ab\ln a-\ln b=\ln\frac{a}{b}; 0⋅∞0\cdot\infty: scrii ca fracție; 000^0, ∞0\infty^0: fg=egln⁡ff^g=e^{g\ln f}.

Limite remarcabile (cu u(x)→0u(x)\to0)
sin⁡uu→1, tg⁡uu→1, arcsin⁡uu→1, arctg⁡uu→1\frac{\sin u}{u}\to1,\ \frac{\operatorname{tg}u}{u}\to1,\ \frac{\arcsin u}{u}\to1,\ \frac{\operatorname{arctg}u}{u}\to1
Logaritm și exponențială
ln⁡(1+u)u→1,au−1u→ln⁡a\frac{\ln(1+u)}{u}\to1,\qquad \frac{a^u-1}{u}\to\ln a
Cazul 1∞1^\infty
lim⁡(1+u(x))1u(x)=e\lim\big(1+u(x)\big)^{\frac{1}{u(x)}}=e
Rezultate utile
10+=+∞, 10−=−∞, ln⁡0+=−∞, e−∞=0, arctg⁡(±∞)=±π2\frac{1}{0_+}=+\infty,\ \frac{1}{0_-}=-\infty,\ \ln0_+=-\infty,\ e^{-\infty}=0,\ \operatorname{arctg}(\pm\infty)=\pm\frac{\pi}{2}

Continuitate și derivabilitate: completări

Cauchy–Bolzano

Dacă ff este continuă pe [a,b][a,b] și f(a)f(b)<0f(a)f(b)<0, ecuația f(x)=0f(x)=0 are cel puțin o soluție în (a,b)(a,b). O funcție continuă are semn constant pe un interval pe care nu se anulează.

Puncte de întoarcere și unghiulare

x0x_0 (cu ff continuă în el) este punct unghiular dacă derivatele laterale sunt diferite și cel puțin una finită, și punct de întoarcere dacă sunt infinite și diferite.

Șirul lui Rolle

Pentru numărul de soluții reale ale lui f(x)=0f(x)=0: rezolvi f′(x)=0f'(x)=0, faci tabelul cu valorile lui ff în rădăcinile lui f′f' și la capete; fiecare schimbare de semn dă o soluție.

Punct de inflexiune

x0x_0 în care ff este continuă, are derivată și își schimbă convexitatea (convexă de o parte, concavă de cealaltă).

Rolul derivatei I
f′≥0 pe I⇒f↗;f′≤0⇒f↘f'\ge0 \text{ pe } I\Rightarrow f \nearrow;\qquad f'\le0\Rightarrow f\searrow

pentru monotonie, extreme, inegalități, imagine, mărginire și bijectivitate (strict monotonă + imaginea = codomeniul)

Rolul derivatei a II-a
f′′≥0 pe I⇒f convexa˘;f′′≤0⇒f concava˘f''\ge0 \text{ pe } I\Rightarrow f \text{ convexă};\qquad f''\le0\Rightarrow f \text{ concavă}
Derivata inversei
(f−1)′(y0)=1f′(x0),y0=f(x0)(f^{-1})'(y_0)=\frac{1}{f'(x_0)},\quad y_0=f(x_0)

Pune formulele în practică pe subiectele date la examen.

Exersează exerciții oficiale →